Analiză Comisia Europeană taie drastic prognoza pentru România: economia aproape stagnează în 2026. Expert: „Stagnarea e o pauză necesară”
Joi, 21 mai, Comisia Europeană a revizuit puternic în jos estimările pentru economia României și vede pentru 2026 o creștere economică de doar 0,1%, față de avansul de 1,1% estimat în prognoza din toamnă. În același timp, inflația este așteptată să urce la 7%, peste nivelul prognozat anterior, de sub 6%.
Potrivit previziunilor economice de primăvară publicate de Executivul european, economia României ar urma practic să intre într-o perioadă de stagnare în 2026, înainte de o revenire estimată la 2,3% în 2027.
Datele vin în contextul în care economia deja arată semne de slăbiciune. Institutul Național de Statistică a anunțat recent că Produsul Intern Brut (PIB) al României a scăzut în primul trimestru din 2026 cu 0,2% față de trimestrul anterior și cu 1,7% față de aceeași perioadă din 2025, pe seria brută.
Vezi și România rămâne în recesiune tehnică. Economia a început slab anul 2026
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Petrolul trece de 107 dolari/baril. „Din această săptămână, sunt șanse ca litrul de benzină să fie 10 lei și 11 lei cel de motorină”
Consumul intern încetinește, investițiile europene rămân principalul sprijin
În evaluarea Comisiei Europene, principalul factor care frânează economia este reducerea consumului intern, pe fondul consolidării fiscale și al inflației ridicate alimentate inclusiv de creșterea prețurilor la energie.
Bruxelles-ul estimează că măsurile de ajustare fiscală și inflația persistentă vor reduce veniturile reale ale populației și vor afecta atât consumul, cât și importurile.
În paralel, indicatorii de încredere și datele de înaltă frecvență arată deja scăderi în retail, industrie și turism intern.
În schimb, investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete rămân principalele motoare care țin economia pe teritoriu pozitiv.
Comisia estimează că investițiile publice vor accelera odată cu finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar formarea brută de capital fix va continua să crească după revenirea începută în 2025.
Inflația rămâne ridicată iar șomajul este așteptat să crească
Executivul european estimează că inflația va rămâne ridicată și în 2026, la 7%, peste nivelul de 6,8% din 2025, urmând să coboare abia la 3,7% în 2027, apropiindu-se de ținta Băncii Naționale a României (BNR).
Raportul atribuie încetinirea procesului de dezinflație în principal șocurilor din energie și conflictului din Orientul Mijlociu, care au menținut presiunea asupra prețurilor. Măsuri precum amânarea liberalizării prețurilor la gaze pentru gospodării au limitat parțial impactul.
Pe piața muncii, Comisia estimează o deteriorare moderată: rata șomajului ar urma să crească de la 6,1% în 2025 la 6,3% în 2026, înainte de o reducere la 5,9% în 2027.
Vezi și BNR vede inflație de 5,5% la final de an, față de 3,9% în prognoza anterioară. Ce spun economiștii
Deficitul bugetar scade, dar datoria publică continuă să urce
Bruxelles-ul estimează că deficitul bugetar va continua ajustarea începută în 2025.
După un nivel de 7,9% din PIB în 2025, deficitul ar urma să coboare la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală, al înghețării salariilor și pensiilor și al creșterilor de taxe adoptate în ultimii ani.
Totuși, datoria publică va continua să urce. Comisia estimează că aceasta va ajunge la 63,4% din PIB în 2027, de la aproximativ 59,3% în 2025, pe fondul deficitelor ridicate și al costurilor cu dobânzile.
În paralel, deficitul de cont curent ar urma să se reducă gradual, de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,4% în 2027.
„Stagnarea nu este un declin, ci o pauză necesară”
Deși cifrele publicate de Comisia Europeană pot părea îngrijorătoare, consultantul economic Adrian Negrescu consideră că actuala încetinire poate reprezenta începutul unei schimbări structurale pentru economia României.
Potrivit acestuia, stagnarea estimată pentru 2026 nu înseamnă intrarea într-o criză, ci ieșirea dintr-un model economic bazat excesiv pe consum și deficite.
„Dincolo de cifrele care pot părea pesimiste la prima vedere, estimările Comisiei Europene conturează o oportunitate istorică pentru România. Stagnarea actuală nu este un declin terminal, ci pauza necesară pe care economia României trebuie să o ia pentru a se decupla definitiv de la un model toxic și a se reconstrui pe baze reale, sănătoase și sustenabile”, afirmă economistul pentru DigiEconomic.
Negrescu spune că ani la rând creșterea economică a fost alimentată artificial prin majorări de salarii și pensii, în condițiile unor deficite bugetare ridicate.
„Acest sistem a funcționat ca un 'steroid' economic care a stimulat masiv consumul. Însă, producția internă nefiind capabilă să țină pasul, românii au cumpărat preponderent produse din import. Astfel, ne-am finanțat vecinii și am generat pe plan intern doar inflația care astăzi devorează veniturile”, explică acesta.
PNRR și infrastructura, „gura de oxigen” a economiei
În opinia consultantului, prognoza Comisiei Europene confirmă deja schimbarea de direcție a economiei, în care consumul pierde teren în favoarea investițiilor și exporturilor.
„În lipsa stimulentelor nesustenabile, consumul intern încetinește, însă locul său este luat de investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete. Acesta este exact tipul de creștere sănătoasă de care România are nevoie”, susține Negrescu.
Economistul consideră că fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență pot juca un rol esențial în această tranziție.
„Banii din Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă gura noastră de oxigen non-inflaționistă. O autostradă nouă, odată finalizată, nu scumpește traiul de zi cu zi, ci conectează rapid o fabrică locală la piețe mai mari, scade costurile de transport și stimulează dezvoltarea pe orizontală”, afirmă el.
Totodată, acesta susține că investițiile europene pot contribui inclusiv la stabilizarea monedei naționale și la limitarea presiunilor asupra datoriei publice.
Digitalizarea ANAF și eficientizarea statului, următorul test
Adrian Negrescu vede pozitiv și ajustarea deficitului estimată de Bruxelles, însă avertizează că reducerea dezechilibrelor nu poate veni doar prin limitarea cheltuielilor.
„Căderea prognozată de la un îngrijorător 7,9% în 2025, la 6,2% în acest an și 5,8% în 2027, demonstrează că România poate aplica măsurile de consolidare fiscală necesare. Dar adevărata revoluție trebuie să se petreacă la nivelul colectării”, spune economistul.
Acesta consideră că digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), prin sisteme precum e-Factura, e-TVA și e-Transport, poate deveni unul dintre principalele instrumente pentru reducerea economiei subterane.
„Obligarea tuturor jucătorilor economici să respecte regulile nu doar că va echilibra bugetul fără noi majorări de taxe pentru cei corecți, dar va igieniza și piața concurențială”, afirmă consultantul.
În paralel, acesta vorbește și despre nevoia de reducere a birocrației și eficientizare a aparatului public.
„2026 nu este anul prăbușirii economice”
Economistul consideră că efectele ajustărilor vor fi resimțite în special de populația vulnerabilă și susține că măsurile de sprijin trebuie țintite mai bine.
„Subvențiile generalizate, precum plafonarea energiei pentru toți consumatorii, nu mai au loc într-o economie matură. România trebuie să intre într-o etapă a protecției sociale de precizie”, afirmă acesta.
Negrescu vede anul 2026 drept o etapă de tranziție către un nou model economic.
„2026 nu este anul prăbușirii economice, ci anul decuplării de la 'aparatele' unui consum toxic. Este anul în care 'pastila amară' a ajustărilor structurale este administrată. Potrivit estimărilor de la Bruxelles, răbdarea ne va fi răsplătită încă de anul viitor, când se prognozează o revenire economică de 2,3% și o reducere semnificativă a inflației”, concluzionează Adrian Negrescu.
Noua prognoză a Comisiei Europene vine după alte revizuiri negative făcute în ultimele luni de instituțiile internaționale.
FMI și-a redus deja estimarea pentru economia României la 0,7% în 2026, față de 1,4% anterior, și a ridicat prognoza de inflație la 7,8%.
Evaluarea Comisiei este însă și mai prudentă, indicând practic o stagnare economică în acest an și o revenire dependentă de temperarea inflației, îmbunătățirea condițiilor de finanțare și relansarea investițiilor private începând din 2027.
Vezi și Isărescu respinge scenariul unui faliment al României: „Nu suntem aici”
