Consecințele unei crize politice prelungite. Economist: „FMI va deveni singura noastră șansă de supraviețuire economică”
Partidul Social Democrat (PSD) a decis oficial luni, 20 aprilie, în urma consultării interne, retragerea sprijinului politic acordat premierului Ilie Bolojan. Însă acțiunile politice au mereu efecte economice, iar instabilitatea prelungită ar putea lovi echilibrul fragil în care se află România, avertizează specialiștii.
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează o creștere economică de doar 0,7% în 2026, aproape la jumătate față de prognoza anterioară. Banca Mondială este și mai pesimistă, anticipând un avans de numai 0,5%, pe fondul costurilor ridicate ale energiei și al scăderii investițiilor.
Vezi estimările celor două instituții internaționale AICI și AICI.
„Pacientul România” nu și-a terminat tratamentul
Economistul Adrian Negrescu compară situația economică a României cu cea a unui pacient aflat încă în recuperare, după o perioadă dificilă de ajustări fiscale.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Luca Niculescu vizează eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027: „Descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor”
„Suntem în situația în care ‘pacientul România’ a trecut de cea mai grea perioadă (creșteri de taxe, majorări de prețuri, reduceri de cheltuieli), iar primele efecte ale însănătoșirii se văd deja. Deficitul bugetar a scăzut, multe dintre cheltuielile inutile au fost stopate însă asta nu înseamnă că am scăpat de boală. Mai e mult până acolo, probabil 2-3 ani.
Asta pare că nu înțeleg politicienii care contestă acum vehement tratamentul ‘medicului’’ Bolojan. Că România, chiar dacă i-a scăzut febra e încă bolnavă, că are nevoie de tratamente. Că dacă ne oprim acum cu reformele, pacientul România riscă să ajungă de la ATI direct la spitalul FMI, unde metodele de tratament vor fi altele, cu șocuri fiscale”, a scris el marți, 21 aprilie, pe Facebook.
Vezi și Cum arată economia în prag de criză politică și ce riscă România dacă executivul cade
Dependență de împrumuturi și presiuni pe economie
Potrivit acestuia, unul dintre principalele riscuri rămâne dependența statului de finanțare externă. România se împrumută, în medie, cu aproximativ un miliard de euro pe săptămână pentru a acoperi plata pensiilor și salariilor, în timp ce investițiile sunt realizate în proporție covârșitoare din fonduri europene. „Dacă n-ar fi acești bani, România ar stagna din punct de vedere investițional.”
„Ca orice tratament, și cel aplicat ‘pacientului România’ are, din păcate, și efecte negative. Șocul creșterii taxelor a început să se propage în economia reală cu o întârziere firească de șase luni. Consumul populației a înregistrat o scădere brutală de 6% în lunile ianuarie și februarie ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Acest declin a debutat în ultimul trimestru din 2025 și a continuat agresiv în prima parte a anului curent. În paralel, inflația calculată pentru ultimele 12 luni se menține la un nivel de aproape 10%.
Din acest procent de 10%, aproximativ 2,5 până la 3 procente sunt generate strict de deciziile guvernamentale. Mai exact, este vorba despre creșterea TVA și a accizelor din august 2025. La acestea se adaugă majorarea bruscă a costurilor cu electricitatea din iulie 2025, generată de liberalizarea acelui segment și de oprirea subvențiilor. Fără aceste intervenții de stat, inflația s-ar fi oprit la pragul de 7%.
Prin urmare, șocul inflaționist major nu este unul recent, ci s-a produs în urmă cu aproape zece luni. Se putea altfel? Pacientul România trebuia să primească alt tratament? O bună parte a românilor trăiește cu iluzia că statul ar fi putut implementa reduceri masive de cheltuieli fără să majoreze deloc taxele. Acest scenariu ignoră complet modul de funcționare a scenei politice autohtone, în care reticența la schimbare, la tratament, la orice tăiere de privilegii este majoră”, a mai punctat Negrescu.
Dar efectele negative încep să se estompeze, continuă economistul, iar inflația, de exemplu, se va tempera din a doua parte a anului.
„În plus, în ciuda percepției despre prăbușirea continuă a consumului, toate datele arată o stabilizare încă din luna februarie la un nivel de 94%. De la această bază nouă ar trebui să se reia ușor creșterea economică. De asemenea, încasările din TVA au crescut cu 20% încă din toamna anului trecut, o tendință pozitivă confirmată ferm de cifrele oficiale din ianuarie 2026.
Altfel spus, pacientul România a ieșit din zona critică și, ușor dar sigur, se îndreaptă spre însănătoșire. Asta dacă va continua tratamentul. Șocul economic brut s-a produs deja, fiind o reacție normală la corecțiile fiscale aspre. De aici înainte, economia ar trebui să intre pe o pantă de revenire. Totuși, riscul politic este cel care poate răsturna toate aceste calcule.”
Riscul politic poate anula stabilitatea
Astfel, deși există semne de stabilizare, inclusiv controlul deficitului și o creștere a încasărilor din TVA și o temperare treptată a inflației, economistul avertizează că o criză politică prelungită ar putea anula aceste progrese.
„O instabilitate guvernamentală prelungită riscă să aducă o depreciere a cursului valutar, creșteri abrupte ale dobânzilor la titlurile de stat și o nouă explozie a inflației. Rezultatul final ar fi o economie blocată în scădere, cu rate bancare uriașe și un leu extrem de slab. Altfel spus, pacientul România va ajunge în comă indusă, iar intervenția ‘salvatorilor’ de la FMI va deveni singura noastră șansă de supraviețuire economică”, conchide acesta.
