Consiliul Fiscal dă undă verde bugetului pentru 2026, dar cu avertismente. Care sunt riscurile
Consiliul Fiscal (CF) consideră construcția bugetară pentru anul 2026 compatibilă cu un deficit cash situat în preajma valorii de 6,25% din PIB, însă parcursul poate fi impactat negativ de posibile efecte severe ale războiului din Orientul Mijlociu și eventuale măsuri corelate cu acestea.
În opinia emisă joi, 12 martie, după analiza proiectului Legii Bugetului, Consiliul notează că plauzibilitatea proiecției veniturilor și cheltuielilor bugetare este strâns legată de evoluția cadrului macroeconomic, amplificarea tensiunilor globale ridicând riscuri suplimentare.
„O prelungire a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea determina un impact negativ asupra creșterii economice și bazelor de impozitare, precum și o creștere a aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale”, avertizează insittuția.
Proiectul lansat de Ministerul Finanțelor pe 10 martie conturează o strategie bazată pe investiții de peste 8% din PIB și o consolidare fiscală treptată, în încercarea de a echilibra finanțele publice. Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, fiind proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027.
Conform proiectului de buget, Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027.
Veniturile totale ale Bugetului General Consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezentând 36,0% din PIB, veniturile curente reprezentând 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB). Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei.
Vezi și Bugetul pentru 2026, publicat în transparență. Topul alocărilor și principalele ținte ale Guvernului
Avertismentele CF
Consiliul Fiscal subliniază că realismul acestor cifre depinde de doi factori majori care pot deraia economia:
- Șocul energetic extern: O prelungire a conflictului din Orientul Mijlociu (izbucnit în februarie 2026) ar putea scumpi petrolul și gazele, generând inflație și încetinire economică.
„Cu puțin timp înainte de adoptarea în Guvern a bugetului pentru acest an, a început un război în Orientul Mijlociu, care, dacă va fi de durată, va avea consecințe severe pentru economiile europene, inclusiv cea a României, pe filiera unui nou șoc energetic; vor fi influențate creșterea economică și inflația. Deficitul bugetar ar putea să rămână totuși în preajma celui programat, dacă efectul inflației mai înalte (decât cea prognozată) asupra PIB-ului nominal va compensa o dinamică economică mai slabă”, notează CF.
- Colectarea taxelor: CF numește reducerea „gap-ului” de TVA un „război intern” care trebuie câștigat împotriva grupurilor de interese.
„Creșterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai bună (reducerea gap-ului la TVA și la alte impozite) este un ‘război’ intern pe care România trebuie să îl câștige; aici se va testa și voința politică, capacitatea de a învinge grupuri de interese potrivnice. Sună poate naiv, dar miza este uriașă; nivelul jos al veniturilor fiscale/bugetare este o chestiune de securitate națională, date fiind presiunile mari pe bugetul public.”
Dacă se va reduce gap-ul la TVA și la impozitul pe profit în mod substanțial, împreună cu alte măsuri (ex: controlul cheltuielilor bugetare în relație cu dinamica PIB-ului nominal), deficitul ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani, punctează sursa citată.
„Creșterea de taxe și impozite, deși dureroasă pentru cetățeni, a fost necesară. Numai o tăiere de cheltuieli (cum s-a argumentat uneori în dezbaterea publică – fără însă a se veni cu o susținere cifrică plauzibilă) nu făcea posibilă atingerea țintei de deficit”, se mai arată în opinie.
CF mai transmite că o provocare pentru consolidarea fiscală este reprezentată și de necesitatea de a crește cheltuielile de apărare.
Mai mult, consolidarea fiscală este absolut necesară pentru a ameliora ratingul suveran al României. Dacă am rămâne blocați cu deficitul la cca. 6% din PIB în anii ce vin, este improbabil ca notarea de acum a ratingului să se amelioreze; se poate chiar deteriora, dacă nu se va stabiliza datoria publică.
„Valorile ridicate ale deficitului extern (de cont curent al balanței de plăți sau al celui comercial), în contextul unei structuri a finanțării defavorabile, constituie o vulnerabilitate majoră a economiei românești, accentuând riscul unui sudden-stop (întrerupere bruscă a finanțării) – și constituind, astfel, un motiv în sine al necesității ajustării fiscale, care ar genera și reducerea nevoii de finanțare, precum și stabilizarea traiectoriei de datorie publică.”
Marea provocare: PNRR
Consiliul Fiscal mai atrage atenția și asupra termenului limită august 2026 pentru PNRR.
Cu doar 6 luni rămase până la finalizarea jaloanelor, recuperarea întârzierilor este descrisă ca fiind „extrem de dificilă”.
„Există incertitudini privind realizarea deplină a proiectelor din PNRR. Incapacitatea de a absorbi integral aceste sume nu doar că ar priva economia de un motor de creștere, dar poate conduce la o creștere neprevăzută a deficitului bugetar, punând în pericol traiectoria de consolidare fiscală.
Nivelul scăzut al realizărilor pe o perioadă de aproape cinci ani în raport cu termenul de finalizare a tuturor jaloanelor și țintelor aferente PNRR, respectiv august 2026, face extrem de dificilă recuperarea întârzierilor în doar 6 luni, ceea ce implică riscul pierderii unor sume semnificative de bani europeni și nerealizarea unor importante reforme și proiecte de investiții”, notează CF.
Se mai punctează că absorbția fondurilor europene, resursă financiară esențială pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei și menținerea echilibrelor fiscal-bugetare și financiar-valutare, s-a confruntat cu dificultăți majore și întârzieri semnificative. În privința fondurilor 6 europene aferente CFM 2021-2027, la finele lunii noiembrie 2025, rata de absorbție efectivă era de 15,2% (Programe Naționale), respectiv de 13,4% (total Programe Naționale și Regionale).
Prognoze 2027-2029
Consiliul Fiscal avertizează că, dincolo de anul 2026, planul Guvernului de a reduce deficitul se bazează aproape exclusiv pe tăierea cheltuielilor, o strategie considerată riscantă în contextul actual.
„Analiza cadrului fiscal-bugetar pentru perioada 2027-2029 arată că, față de anul 2026, reducerea deficitului bugetar pe termen mediu este planificată să se realizeze preponderent pe latura cheltuielilor bugetare, veniturile fiscale fiind proiectate să se majoreze cu doar 0,5 pp din PIB, iar contribuțiile de asigurări sociale să se diminueze cu 0,1 pp din PIB. În ceea ce privește ajustarea la nivelul cheltuielilor, CF a semnalat riscuri privind traiectoriile prognozate pentru cheltuielile de personal, cu asistența socială, cu dobânzile, precum și privind necesitatea de a reflecta cheltuielile militare în creștere care este posibil să nu permită o ajustare importantă la nivelul cheltuielilor de investiții.
În absența unei susțineri a procesului de consolidare și pe latura veniturilor, ajustarea deficitului bugetar pe termen mediu, bazată preponderent pe reducerea cheltuielilor, ridică semne de întrebare. În aceste condiții, balanța riscurilor pare orientată către posibilitatea înregistrării unor deficite mai mari decât cele estimate în cadrul fiscalbugetar pentru perioada 2027-2029. O ameliorare considerabilă a colectării veniturilor fiscale ar ajuta mult atingerea țintelor de deficit bugetar în anii ce vin”, se mai arată în opinie.
Vezi și Ce a stabilit Guvernul prin proiectul de buget. Estimări și obiective trasate până în 2029
De asemenea, creșterea veniturilor bugetare este obligatorie pentru a asigura respectarea traiectoriei de consolidare și ieșirea din procedura de deficit excesiv până în anul 2030.
„Deși deficitul bugetar s-a diminuat în 2025 și este proiectat să se ajusteze către 6,25% din PIB în acest an, continuarea procesului de consolidare bugetară este obligatorie. În ipoteza în care corecția deficitului nu ar continua în anii următori (scenariul no-policy change), datoria publică ar evolua pe o pantă ascendentă ridicată, ajungând la circa 80% din PIB până în 2034. O asemenea evoluție nu este sustenabilă, iar piețele ar penaliza-o”, mai avertizează Consiliul Fiscal.
În schimb, în scenariul continuării consolidării bugetare și după anul 2026, conform traiectoriei cheltuielilor primare nete recomandate de CE, datoria publică ar atinge un maxim de 63% în perioada 2027-2028. Ulterior, din 2029, datoria ar avea o evoluție descendentă, coborând sub 60% din PIB în 2030.
„Un risc structural cu impact direct asupra perioadei de consolidare este reprezentat de dinamica cheltuielilor cu asistența socială. Atenuarea acestui risc impune măsuri structurale vizând creșterea participării persoanelor apte de muncă pe piața muncii, ajustarea graduală a vârstei de pensionare în asociere cu evoluția speranței de viață și eliminarea excepțiilor de la vârsta standard de pensionare.”
Analiza de stres a sustenabilității datoriei publice indică vulnerabilitatea ridicată a acesteia la șocuri adverse, întărind necesitatea continuării consolidării fiscale pentru asigurarea stabilității macroeconomice și importanța constituirii unui spațiu fiscal care să permită absorbția șocurilor viitoare.”
