Criza politică din România: Ce se întâmplă cu banii românilor după ruperea coaliției. Expert: Oamenii vor fi mult mai atenți financiar
Scena politică din România a fost marcată luni seară, 20 aprilie, de o schimbare de direcție. Partidul Social Democrat (PSD) a decis oficial retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, în urma unei consultări interne la care au participat 5.000 de membri. Votul, care a înregistrat o majoritate de aproape 98% „pentru”, pune capăt unei guvernări de coaliție și instalează o criză politică la nivelul Executivului.
Motivația PSD pentru această ruptură se bazează pe o analiză a ultimelor 10 luni, perioadă caracterizată de liderii formațiunii prin recesiune, inflație ridicată și scăderea investițiilor publice.
În replică, Partidul Național Liberal (PNL) a votat în unanimitate continuarea susținerii pentru Ilie Bolojan. Premierul a susținut că toate măsurile fiscale, inclusiv ajustările de TVA și reformele administrative, au fost rezultatul unor negocieri și asumări colective în cadrul coaliției, respingând acuzațiile de decizii unilaterale.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Statul sprijină extinderea rețelei fotovoltaice. Se alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea unităților de producere și stocare
Presiunea asupra sectorului privat și a IMM-urilor
Efectele acestor tensiuni politice se suprapun peste un context economic deja fragil. Într-o analiză oferită pentru DigiEconomic, Ioana Arsenie, strateg financiar și expert FCCA (expert contabil n.r.), a explicat impactul direct asupra companiilor din România, în special asupra celor de dimensiuni mici și medii.
„Mă aștept să vedem multe tranzacții în categoria companiilor sub 1 milion de euro, sau chiar până la 5 milioane de euro. Despre acest tip de tranzacții nu se vorbește foarte mult, dar cred că tot mai mulți antreprenori își pun problema continuității, a sustenabilității economice a modelului de business. Aceste companii sunt deja afectate major în 2026 de creșterea taxelor”, a declarat Ioana Arsenie pentru DigiEconomic.
Expertul anticipează o schimbare în modul de operare al acestor firme, prin externalizarea funcțiilor suport și eliminarea cheltuielilor care nu produc beneficii imediate.
Totodată, aceasta a subliniat că „se vor repeta greșeli de management, tăieri pe marketing sau training, nu neapărat din lipsă de maturitate, cât din imposibilitatea de a gestiona ecuația profitului, fiind nevoie de consolidare sau restructurare model de business”.
Riscurile financiare și migrarea capitalului
Incertitudinea politică poate afecta capacitatea statului de a atrage și păstra resurse financiare. Pierderea sprijinului parlamentar pentru Guvern ridică semne de întrebare privind implementarea reformelor necesare pentru atragerea fondurilor externe.
Conform precizărilor făcute de Ioana Arsenie, instabilitatea are consecințe severe asupra stabilității monetare și a planurilor de investiții:
„Pierderea finanțărilor europene, creșterea dobanzilor și instabilitatea valutară vor genera dificultăți reale de supraviețuire. Multe oportunități de business nu se vor mai concretiza pentru IMM-uri”.
„Migrarea capitalului, chiar și a celui autohton, este cel mai mare risc, pe fondul instabilității și a scăderii credibilității. Chiar dacă locul efectiv al conducerii afacerii rămâne România și intervine fiscalitatea de aici, din neștiință sau pur și simplu asumând acest risc pe termen scurt, sunt antreprenori care decid să deschidă entități în alte țări”, a subliniat Ioana Arsenie pentru DigiEconomic.
Comportamentul populației și limitarea consumului
La nivel social, criza de la Palatul Victoria și indicatorii economici negativi influențează modul în care românii își gestionează bugetele personale. Prudența a devenit numitorul comun, afectând sectoare diverse, de la consumul zilnic până la servicii.
„La nivelul consumului, oamenii sunt mult mai atenți la bani. Observăm acest lucru și la tinerii care își câștigă singuri banii și se autosusțin”, a menționat Ioana Arsenie în cadrul discuției cu DigiEconomic.
Această tendință de economisire și tăiere a cheltuielilor neesențiale va avea un impact vizibil în perioada imediat următoare, în special în industria ospitalității. „Din nou, este foarte probabil ca România să piardă mult în turismul estival, la concurență cu alte destinații mai ofertante ca buget”, a concluzionat expertul.
Urmează o perioadă de negocieri politice, în timp ce Cabinetul Bolojan ar putea continua sub forma unui guvern minoritar, funcționând pe mandate succesive de 45 de zile, până la stabilirea unei noi majorități sau depunerea unei moțiuni de cenzură.
