Cum au încercat românii să justifice bani și averi fără acte. ANAF a calculat taxe suplimentare de peste 540 de milioane de lei
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a stabilit creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei în urma verificărilor privind averile persoanelor fizice care nu au putut justifica proveniența veniturilor și a fondurilor utilizate pentru achiziții, investiții sau depuneri bancare. În ultimul an au fost efectuate peste 1.100 de controale, iar autoritățile au instituit măsuri asigurătorii de peste 123 de milioane de lei.
Potrivit unei situații centralizate la nivelul Ministerului Finanțelor și publicată luni, 15 iunie, în perioada iulie 2025 - mai 2026, structurile ANAF cu atribuții în verificarea situației fiscale personale au desfășurat 1.102 acțiuni de control fiscal, în urma cărora au stabilit creanțe fiscale suplimentare de 540,24 milioane de lei și au instituit măsuri asigurătorii în valoare de 123,51 milioane de lei.
„Aceste rezultate reflectă cea mai amplă acțiune din ultimii ani care a vizat verificarea situației fiscale a persoanelor fizice care n-au putut demonstra proveniența unor venituri, fonduri sau disponibilități financiare utilizate pentru achiziții, investiții sau depuneri bancare.”
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Finala Cupei Mondiale 2026, pe cale să devină cel mai scump eveniment sportiv din istorie. Ce este efectul Messi
Ce au descoperit inspectorii ANAF
Verificările au evidențiat mai multe tipuri de situații în care persoanele controlate nu au putut justifica sursa banilor utilizați.
Printre principalele nereguli identificate se numără:
- depuneri de numerar în conturile bancare personale sau ale firmelor în care persoanele dețin participații;
- achiziții de bunuri mobile și imobile realizate cu numerar;
- împrumuturi acordate propriilor societăți;
- majorări de capital social;
- dețineri de numerar declarate atât în România, cât și în străinătate;
- venituri pretins obținute în străinătate, care nu au putut fi confirmate prin schimbul de informații cu autoritățile fiscale din alte state.
Explicațiile contribuabililor nu au putut fi demonstrate
Potrivit sursei citate, multe dintre persoanele verificate au susținut că banii proveneau din economii păstrate în numerar, venituri realizate în străinătate sau sume primite de la alte persoane fizice.
Inspectorii fiscali au constatat însă că aceste explicații nu au fost susținute prin documente care să demonstreze valoarea sumelor, momentul obținerii lor și existența efectivă a banilor în perioada verificată.
În alte cazuri, ANAF a identificat lipsa trasabilității fondurilor. Persoanele indicate drept sursă a banilor nu aveau capacitatea financiară de a acorda respectivele sume, iar documentele justificative privind proveniența și circuitul acestora lipseau.
„Aceste constatări au condus la stabilirea situației fiscale reale și la calcularea obligațiilor fiscale suplimentare datorate bugetului de stat.”
Pe lângă veniturile fără sursă justificată, inspectorii au descoperit și venituri nedeclarate provenite din:
- cedarea folosinței bunurilor;
- activități independente;
- transferul titlurilor de valoare;
- venituri obținute din străinătate;
- alte venituri supuse impozitării.
Te-ar putea interesa și DOCUMENT ANAF schimbă regulile prețurilor de transfer. Marile companii vor fi obligate să depună anual dosarul prin SPV
Cele mai mari creanțe fiscale
Cele mai mari trei creanțe fiscale suplimentare stabilite în perioada iulie 2025 - mai 2026 au fost:
- 23,08 milioane de lei - AJFP Prahova;
- 22,54 milioane de lei - Serviciul Verificări Fiscale București;
- 21,58 milioane de lei - Serviciul Verificări Fiscale București.
Numai în luna mai 2026, ANAF a emis 56 de decizii de impunere, stabilind obligații fiscale suplimentare în valoare totală de 54,64 milioane de lei.
Cele mai mari trei creanțe stabilite în luna mai au fost:
- 10,98 milioane de lei - Serviciul Verificări Fiscale Iași;
- 5,85 milioane de lei - AJFP Alba;
- 3,95 milioane de lei - AJFP Gorj.
