Davos 2026: Groenlanda, punct de conflict între SUA și UE. Secretarul Trezoreriei americane cere Europei „să nu riposteze”
Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Scott Bessent, a sfătuit țările europene să nu riposteze la noile tarife comerciale impuse de Washington în contextul crizei legate de Groenlanda, îndemnând liderii internaționali „să nu reacționeze impulsiv” și „să lase lucrurile să evolueze”.
Președintele Donald Trump și-a intensificat presiunile pentru a obține controlul asupra Groenlandei și a amenințat cu introducerea unei taxe vamale suplimentare de 10%, de la 1 februarie, asupra Danemarcei, Suediei, Franței, Germaniei, Olandei, Finlandei, Norvegiei și Regatului Unit, care ar urma să crească la 25% începând cu 1 iunie.
În fața amenințărilor de la Casa Albă, Uniunea Europeană ia în calcul măsuri de retorsiune prin impunerea unor taxe vamale în valoare de 93 de miliarde de euro. Liderii europeni vor organiza joi o reuniune de urgență la Bruxelles pentru a analiza posibilele direcții de răspuns.
Întrebat la o conferință de presă de marți, 20 ianuarie, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos despre incertitudinea cu care se confruntă companiile și despre motivele pentru care o țară ar mai semna un acord comercial cu SUA în aceste condiții, Bessent a declarat: „Aș spune că este același tip de isterie pe care am auzit-o pe 2 aprilie. A fost o panică.”
Declarația face referire la așa-numita „Zi a Eliberării”, când Trump a introdus o primă rundă de tarife, ulterior retrase în urma unei reacții negative a piețelor financiare.
„Ceea ce îi îndemn pe toți cei prezenți aici să facă este să se relaxeze, să respire adânc și să lase lucrurile să-și urmeze cursul”, a adăugat Bessent, citat de The Guardian.
Oficialul american a reamintit că escaladarea tensiunilor comerciale dintre SUA și China din anul precedent a dus la tarife de 145% și 125% între cele două economii, înainte ca relațiile bilaterale să se stabilizeze.
Vezi și ANALIZĂ Calendarul tarifelor impuse de Trump în 2025. Un an de tensiuni comerciale globale
„Ceea ce președintele Trump amenință în legătură cu Groenlanda este foarte diferit de celelalte acorduri comerciale. De aceea, îi îndemn pe toți să își respecte acordurile existente și să nu reacționeze exagerat”, a spus Bessent.
Aproape 3.000 de lideri politici și economici, inclusiv numeroși șefi de stat și de guvern, s-au reunit la Davos, în cadrul ediției 2026 a forumului, desfășurată sub tema „Un spirit al dialogului”.
De ce e Groenlanda atât de valoroasă
Cu o suprafață de aproximativ 2,16 milioane de kilometri pătrați, de peste nouă ori mai mare decât România, și o populație de doar circa 56.000 de locuitori, Groenlanda a devenit una dintre cele mai valoroase piese de pe tabla geopolitică globală. Oficial, insula arctică se află sub coroana daneză, însă beneficiază de autonomie extinsă din 2009, inclusiv control asupra resurselor naturale.
Vezi și Cât costă Groenlanda: prețul la care Trump ar putea cumpăra insula
În ultimii ani, Groenlanda a intrat tot mai des în discursul politic de la Washington. În timpul celui de-al doilea mandat, Donald Trump nu a exclus public nici măcar posibilitatea preluării insulei cu forța, o declarație fără precedent între aliați ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Miza reală este una de resurse și bani. Insula dispune de:
- rezerve de petrol și gaze naturale;
- uraniu, esențial pentru energie și apărare;
- aur, diamante și rubine;
- zăcăminte importante de pământuri rare, critice pentru industria tehnologică, baterii, turbine eoliene, armament și petrochimie;
- metale strategice precum nichel, cobalt și molibden.
În prezent, peste 80% din suprafața Groenlandei este acoperită de gheață, iar legislația de mediu limitează exploatarea. Acest lucru a ținut investițiile la un nivel relativ scăzut, în pofida potențialului estimat la zeci, posibil sute de miliarde de dolari pe termen lung.
Însă schimbările climatice modifică rapid ecuația economică: ghețarii se topesc, rutele maritime polare devin navigabile, iar costurile logistice scad.
Pentru comerțul global, aceste rute pot reduce timpul de transport dintre Asia, Europa și America de Nord cu până la 30-40%, comparativ cu traseele tradiționale. Nave comerciale chineze și ruse folosesc deja aceste coridoare, un fapt care îngrijorează Washingtonul, conform unei analize Il Messaggero.
