De ce Fitch a menținut ratingul României? Explicațiile BNR: Menținerea ratingului de țară e justificată, dar riscurile externe persistă
Reconfirmarea de către agenția de rating Fitch a calificativului suveran al României este susținută de o serie de indicatori economici care arată o îmbunătățire a situației macroeconomice, afirmă marți, 4 august, viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu.
În același timp, oficialul BNR atrage atenția că dezechilibrele externe persistente continuă să reprezinte una dintre principalele vulnerabilități ale economiei românești și că reducerea acestora necesită reforme structurale și politici care să stimuleze producția și competitivitatea exporturilor.
Declarațiile au fost făcute într-un articol publicat pe platforma OpiniiBNR.ro, la scurt timp după ce Fitch Ratings a decis să mențină ratingul de țară al României la BBB- cu perspectivă negativă, ultimul calificativ din categoria recomandată investițiilor (investment grade).
„Există argumente solide pentru menținerea ratingului”
Potrivit lui Cosmin Marinescu, decizia Fitch este susținută de evoluțiile recente din economie.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Luca Niculescu vizează eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027: „Descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor”
„Reconfirmarea de către agenţia Fitch a ratingului de ţară al României este pe deplin justificată de mai multe argumente tehnice esenţiale pentru parcursul nostru economic din perioada actuală: reducerea deficitului bugetar în prima jumătate a anului curent cu 1,65 puncte procentuale din PIB, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior; estimările privind coborârea consistentă a ratei inflaţiei (...); perspectivele clare de revigorare a creşterii economice în 2027 (...); nivelul rezervelor internaţionale de aproape 75 miliarde de euro (...) şi soliditatea sectorului bancar, care îşi menţine principalii indicatori prudenţiali peste media europeană”, afirmă viceguvernatorul BNR.
Acesta subliniază că reducerea deficitului bugetar, perspectivele privind temperarea inflației, rezervele valutare ridicate și reziliența sistemului bancar au contribuit la menținerea calificativului suveran.
România a evitat retrogradarea în categoria „junk”
Vineri, agenția Fitch Ratings a decis să mențină ratingul României la BBB- cu perspectivă negativă, același calificativ acordat și în februarie 2026.
Astfel, România evită, cel puțin până la următoarea evaluare, retrogradarea în categoria „junk”, rezervată statelor considerate nerecomandate investițiilor. O asemenea decizie ar fi avut consecințe importante, inclusiv creșterea costurilor de finanțare pentru stat și companii, reducerea investițiilor străine, presiuni asupra cursului de schimb și dobânzi mai ridicate.
În motivarea deciziei, Fitch arată că ratingul României este susținut de apartenența la Uniunea Europeană, accesul la finanțare externă și nivelul relativ ridicat al PIB-ului pe locuitor comparativ cu alte state din aceeași categorie de rating.
Totodată, agenția avertizează că deficitul fiscal și deficitul de cont curent ridicate, creșterea datoriei publice, inflația și incertitudinile politice continuă să reprezinte riscuri importante.
Perspectiva negativă reflectă faptul că, deși măsurile recente de consolidare fiscală sunt apreciate, implementarea lor rămâne vulnerabilă în fața provocărilor economice și politice.
BNR: Dezechilibrele externe rămân principala provocare
În analiza sa, Cosmin Marinescu atrage atenția că, dincolo de evoluțiile favorabile privind deficitul bugetar, economia României continuă să fie afectată de dezechilibre structurale.
„Persistenţa dezechilibrelor externe creşte dependenţa de fluxurile străine de capital şi afectează sustenabilitatea financiară.”
Viceguvernatorul explică faptul că România continuă să consume mai mult decât produce, iar importurile cresc într-un ritm superior exporturilor.
Potrivit acestuia, consolidarea fiscală începută în 2025 a contribuit la reducerea deficitului bugetar, însă nu a fost însoțită de o diminuare similară a deficitului de cont curent, care ar putea rămâne peste 7% din Produsul Intern Brut (PIB) și în 2026.
FMI: Deficitele externe nu pot fi corectate doar prin reducerea importurilor
Cosmin Marinescu citează concluziile celui mai recent raport al Fondului Monetar Internațional privind sectorul extern, potrivit căruia dezechilibrele externe nu pot fi rezolvate prin măsuri temporare.
„Dezechilibrele externe persistente nu pot fi corectate sustenabil prin comprimarea conjuncturală a importurilor sau prin măsuri comerciale. De aceea sunt necesare politici economice care susţin producţia naţională şi competitivitatea exporturilor.”
În opinia sa, România trebuie să își diversifice piețele de export și să utilizeze mai eficient instrumentele de diplomație comercială pentru accesul pe noi piețe.
Exportăm cereale, importăm produse procesate
Viceguvernatorul BNR oferă drept exemplu sectorul agroalimentar.
România se află printre principalii exportatori de cereale din Uniunea Europeană, cu peste 10,3 milioane de tone exportate în perioada iulie 2025 -mai 2026.
Cu toate acestea, performanța ascunde o vulnerabilitate.
„Exportăm preponderent materii prime agricole, dar importăm produse alimentare procesate, a căror valoare adăugată este mult mai ridicată.”
Potrivit lui Marinescu, deficitul comercial la produsele alimentare procesate este de aproximativ 1,8% din PIB, mai mult decât dublul excedentului obținut din exporturile de cereale.
Oficialul BNR susține că nu contează doar volumul exporturilor, ci și poziția economiei românești în lanțurile internaționale de valoare.
Cosmin Marinescu compară România cu Polonia, care a reușit să integreze o parte mai mare din industria agroalimentară în economia locală.
„Avantajele competitive nu depind doar de abilitatea de a vinde pe pieţele externe, ci şi de capacitatea de a capta în economie o parte cât mai mare din cadrul lanţurilor valorice de producţie.”
În opinia sa, România trebuie să crească valoarea adăugată a produselor exportate pentru a reduce dezechilibrele externe.
Finanțarea prin datorie aduce riscuri suplimentare
Viceguvernatorul mai arată că structura finanțării externe s-a modificat în ultimii ani.
Dacă în trecut investițiile străine directe reprezentau principala sursă de finanțare, în prezent au câștigat teren investițiile de portofoliu și împrumuturile externe.
„Finanţarea prin datorie poate acoperi deficitele pe termen scurt, dar creşte expunerea la costuri mai ridicate de finanţare şi la schimbări ale apetitului pentru risc pe pieţele financiare.”
Totuși, oficialul BNR apreciază că lichiditatea externă a României rămâne adecvată datorită rezervelor internaționale și nivelului redus al serviciului datoriei raportat la exporturi.
Mesajul BNR: consolidarea fiscală trebuie completată de reforme structurale
În concluzie, Cosmin Marinescu afirmă că reducerea durabilă a vulnerabilităților economice nu poate fi realizată doar prin ajustări fiscale.
„Dezechilibrele externe evidenţiază limitele modelului de creştere bazat pe consum (...). Reducerea durabilă a vulnerabilităţilor externe necesită politici axate pe susţinerea producţiei naţionale, precum şi o mai bună integrare în lanţurile de valoare globale şi europene, astfel încât exporturile româneşti să devină cât mai competitive şi reziliente.”
Acesta susține că accesul companiilor românești pe piețe externe și diversificarea geografică a exporturilor vor avea un rol esențial în consolidarea competitivității economiei pe termen lung.
Decizia Fitch de a menține România în categoria recomandată investițiilor oferă, potrivit oficialilor BNR și evaluării agenției de rating, un răgaz pentru continuarea consolidării fiscale. În același timp, atât Fitch, cât și reprezentanți ai Băncii Naționale au avertizat că menținerea acestui statut va depinde de continuarea reformelor, reducerea deficitelor și limitarea vulnerabilităților structurale ale economiei românești.
