News Alert Deficitul a coborât la 2,89% din PIB în primele 8 luni. Investițiile cresc, dar dobânzile apasă tot mai greu pe buget
Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat, după primele opt luni din 2026, cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul ajunsese la 86,36 miliarde de lei. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor sâmbătă, 26 septembrie, în termeni nominali, deficitul bugetar s-a redus cu aproximativ 31%, iar ca pondere în PIB a coborât de la 4,51% în perioada ianuarie-august 2025 la 2,89% în primele opt luni din 2026.
Reducerea deficitului vine în contextul în care veniturile bugetului general consolidat au crescut într-un ritm mai rapid decât cheltuielile. Veniturile totale au crescut cu aproape 48 miliarde de lei față de primele opt luni din 2025, în timp ce cheltuielile au avansat cu aproximativ 21,06 miliarde de lei.
Veniturile au crescut cu aproape 48 de miliarde de lei
Veniturile totale au ajuns la 468,10 miliarde de lei, în creștere cu aproape 48 de miliarde de lei față de primele opt luni din 2025. Ca pondere în PIB, veniturile au urcat de la 21,9% la 22,8%.
Veniturile fiscale au însumat 242,69 miliarde de lei, cu 14,3% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.
Una dintre cele mai importante creșteri a venit din TVA. Încasările au ajuns la 103,35 miliarde de lei, cu aproximativ 20,8 miliarde de lei, respectiv 25,2%, peste nivelul din ianuarie-august 2025.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au crescut cu 8,1%, la 42,86 miliarde de lei, iar cele din impozitul pe profit au avansat cu 9,1%, la 29,55 miliarde de lei.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 147,53 miliarde de lei, în creștere cu 7,1%, în timp ce impozitele și taxele pe proprietate au depășit 11 miliarde de lei, după un avans de peste 30%.
Și sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțărilor au crescut puternic, cu aproximativ 37,7%, până la 43,38 miliarde de lei.
Cheltuielile au crescut cu 4,2%
Cheltuielile bugetului general consolidat au însumat 527,53 miliarde de lei în primele opt luni, cu aproximativ 21,06 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025.
În termeni nominali, creșterea a fost de 4,2%. Raportate la PIB, însă, cheltuielile au coborât de la 26,4% la 25,7%.
Cheltuielile de personal au ajuns la 109,04 miliarde de lei, fiind cu 4,26 miliarde de lei mai mici decât anul trecut, „pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026”, potrivit Finanțelor.
Ca pondere în PIB, cheltuielile de personal au coborât la 5,3%, cu 0,6 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 7,1%, la 67,83 miliarde de lei.
Costurile cu dobânzile au crescut cu aproape 27%
Cheltuielile cu dobânzile continuă însă să crească. Acestea au totalizat 42,05 miliarde de lei în primele opt luni, cu aproximativ 8,86 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este de 26,7%, iar cheltuielile cu dobânzile au ajuns să reprezinte aproximativ 2% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3% față de primele opt luni ale anului trecut.
„Evoluția cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare fiind esențiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice”, arată ministerul Finanțelor.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3% față de primele opt luni ale anului trecut.
În această categorie sunt incluse și plățile de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, care au însumat 236,64 milioane de lei în primele șapte luni din 2026.
În ceea ce privește finanțarea proiectelor de dezvoltare, cheltuielile aferente proiectelor susținute din fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei în primele opt luni ale anului. Suma include finanțările europene din perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile europene pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare și componenta de granturi a PNRR.
Plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021-2027 și prin PNRR, atât din granturi, cât și din împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei, respectiv 67,3%, față de primele opt luni ale anului trecut.
„Această evoluție a compensat scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, influențată de nivelul excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025 pentru achitarea unor obligații restante, capitalizarea Carpatica Feroviar România și cheltuieli în domeniul apărării”, explică sursa citată.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 25,1 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 71,95 miliarde lei la 97,05 miliarde lei, din care 69,2% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027.
Te-ar putea interesa și Rata șomajului a urcat în august. Persoanele de peste 55 de ani, cea mai vulnerabilă categorie
Date importante, înainte de rating
Datele privind reducerea deficitului vin cu doar câteva zile înaintea unei noi evaluări importante pentru România. Reprezentanții Standard & Poor’s s-au aflat la București pentru discuții cu autoritățile înaintea deciziei privind ratingul suveran, programată pentru 2 octombrie.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat joi, 24 septembrie, după întâlnirea cu reprezentanții agenției, că execuția bugetară și continuarea consolidării fiscale reprezintă principalele argumente ale României pentru menținerea ratingului.
Amintim că evaluarea S&P vine după ce România a evitat în această vară coborârea ratingului în categoria nerecomandată investițiilor, cunoscută drept „junk”. Fitch a menținut în iulie ratingul suveran al României la BBB-, cu perspectivă negativă, iar Moody’s a reconfirmat ulterior ratingul suveran al țării.