News Alert Deficitul bugetar al României a scăzut la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026. Ce cheltuieli au crescut cel mai mult

Bianca Bâlu Data publicării: Data actualizării:
deficit bani economie romania
sursa: profimediaimages.ro/

Deficitul bugetar al României a ajuns la 78,3 miliarde de lei după primele nouă luni din 2026, echivalentul a 3,81% din Produsul Intern Brut (PIB). Nivelul este mai mic decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul era de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB, potrivit raportului privind execuția bugetară pe trimestrul al treilea, publicat de Ministerul Finanțelor marți, 3 noiembrie.

Cu alte cuvinte, statul a cheltuit în continuare mai mult decât a încasat, însă diferența dintre venituri și cheltuieli s-a redus cu aproximativ 24,17 miliarde de lei față de primele nouă luni din 2025.

Una dintre principalele explicații pentru creșterea cheltuielilor statului este reprezentată de investițiile publice. În primele nouă luni din 2026, acestea au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

O parte importantă a banilor a mers către proiecte finanțate din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aproximativ 65,6% din investițiile publice realizate în primele nouă luni au fost finanțate din fonduri europene.

Doar în perioada iulie-septembrie, investițiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei, față de 32,2 miliarde de lei în trimestrul al treilea din 2025.

România a plătit mai mult pentru dobânzile datoriei publice

Un alt element care a pus presiune pe buget a fost costul împrumuturilor făcute de stat. În primele nouă luni ale anului, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Doar în trimestrul al treilea, statul a plătit dobânzi de 21,26 miliarde de lei, cu 44,5% mai mult decât în perioada similară din 2025.

Aceste sume reprezintă costul pe care România îl suportă pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea cheltuielilor și acoperirea deficitului bugetar. Banii folosiți pentru plata dobânzilor nu mai pot fi direcționați către alte cheltuieli publice, precum investițiile sau serviciile publice.

Citește și Economia românească și-ar putea reveni în 2027. Oficial BNR: Veniturile românilor s-ar putea majora

Veniturile statului au crescut, în special din TVA

În trimestrul al treilea din 2026, veniturile bugetului general consolidat au fost de 180,17 miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.

Încasările din economia internă au urcat cu 10,3%, iar veniturile fiscale au crescut cu 12,4%, până la 92,31 miliarde de lei.

Cea mai mare contribuție a venit din TVA, de unde statul a încasat 44,14 miliarde de lei, cu 24,4% mai mult decât în trimestrul al treilea din 2025. Ministerul Finanțelor explică această evoluție inclusiv prin majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și modificarea cotelor reduse în 2025.

În schimb, încasările din accize au scăzut cu 3,1%, până la 13,29 miliarde de lei.

Cheltuielile cu salariile și asistența socială au crescut foarte puțin

Potrivit raportului, cheltuielile de funcționare ale statului, care includ salariile bugetarilor, asistența socială și bunurile și serviciile, au crescut cu doar 1,8% în trimestrul al treilea față de aceeași perioadă din 2025.

Cheltuielile de personal au fost de 40,13 miliarde de lei, în scădere cu 2,6%. Cele pentru asistență socială au crescut cu 1%, în timp ce cheltuielile cu bunurile și serviciile au ajuns la 28,28 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor susține că avansul total al cheltuielilor din trimestrul al treilea a fost explicat în principal de investiții, plata dobânzilor și operaționalizarea instrumentului european SAFE, destinat finanțării unor proiecte din domeniul apărării.

Vezi și Ce se întâmplă cu pensiile și salariile bugetarilor în 2027 și câte șanse sunt pentru o indexare

România trebuie să încaseze banii din PNRR pentru a respecta ținta de deficit

Deși deficitul s-a redus în primele nouă luni, atingerea țintei de 6,2% din PIB pentru întregul an 2026 depinde și de sumele pe care România urmează să le primească prin PNRR.

Ministerul Finanțelor atrage atenția că granturile aferente cererilor de plată 5 și 6, depuse la Comisia Europeană, însumează 4,23 miliarde de euro. Banii sunt încă în evaluare, iar veniturile înregistrate în buget pot fi ajustate în funcție de sumele aprobate efectiv de Comisia Europeană.

Cu alte cuvinte, România trebuie să primească aceste fonduri și să țină sub control cheltuielile din ultimele luni ale anului pentru a putea respecta ținta de deficit.

„Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Citește și Economia României ar putea scădea până la final de 2026. Experții avertizează că riscul de recesiune va persista și în 2027