Deficitul bugetar la 4 luni s-a redus la 23,9 miliarde lei. Analist: România e în cea mai amplă consolidare fiscală din ultimul deceniu
România a înregistrat o reducere semnificativă a deficitului bugetar în primele patru luni din 2026, acesta coborând la 23,9 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,17% din Produsul Intern Brut (PIB), de la 56 de miliarde de lei și 2,92% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut.
Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, datele indică „primele semnale de redresare structurală” și conturează „cea mai amplă consolidare fiscală din ultimul deceniu”.
Analiza arată că reducerea deficitului a fost susținută atât de creșterea veniturilor, cât și de temperarea cheltuielilor statului.
Veniturile publice au avansat cu 12%, generând un plus estimat la 0,5% din PIB. Potrivit lui Negrescu, ritmul depășește nivelurile explicate exclusiv prin inflație, consum sau modificări fiscale și sugerează o eficiență mai mare a colectării.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
GHID Baterii pentru prosumatori, cu bani de la stat. Finanțare de până la 15.000 de lei. Cine poate beneficia și care sunt condițiile
În paralel, cheltuielile totale ale statului au înregistrat o scădere reală de 3,2%, situație rar întâlnită în ultimii ani.
„În esenţă, este cea mai agresivă şi de succes consolidare fiscală din ultimul deceniu”, afirmă analistul.
Ce înseamnă consolidarea fiscală
Consolidarea fiscală reprezintă procesul prin care statul încearcă să reducă dezechilibrele bugetare, în principal prin creșterea veniturilor și limitarea cheltuielilor.
În cazul României, ajustarea este cu atât mai importantă cu cât vine după un an 2024 marcat de deficite ridicate și creșteri accelerate ale cheltuielilor publice.
Potrivit analizei, raportul dintre sumele cheltuite și cele încasate s-a îmbunătățit semnificativ. Dacă în 2024 statul cheltuia cu 27% mai mult decât colecta, în primele patru luni din 2026 indicatorul a coborât la 1,13, nivel pe care Negrescu îl consideră „cel mai bun indicator de sustenabilitate din ultimii zece ani”.
Un element evidențiat în analiză este faptul că reducerea deficitului nu a fost realizată prin limitarea investițiilor publice.
În primele patru luni ale anului, investițiile au depășit 31 de miliarde de lei, iar peste 75% din finanțare a provenit din fonduri europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Totodată, plățile pentru proiectele finanțate din surse europene au crescut cu 34% față de anul anterior.
„Presiunea de finanţare s-a mutat de pe bugetul naţional pe cel de la Bruxelles”, susține analistul.
Colectarea TVA și a taxelor a accelerat
Analiza indică și o îmbunătățire a colectării fiscale.
Încasările din taxe au crescut cu 15,5%, în timp ce veniturile din TVA au avansat cu 22,4%.
Negrescu atribuie evoluția măsurilor de administrare fiscală și schimbărilor implementate la Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), însă avertizează că evaziunea fiscală rămâne o problemă majoră.
„Digitalizarea ANAF şi controalele bine definite pot reduce în continuare evaziunea”, afirmă acesta.
Avertisment privind cheltuielile viitoare
În același timp, economistul avertizează că rezultatele bugetare actuale nu ar trebui să ducă la relaxarea disciplinei fiscale.
„Performanţele bugetare sunt nesperat de bune, însă asta nu înseamnă că trebuie dat drumul la robinetul de bani”, spune Negrescu, făcând referire inclusiv la proiectul noii legi a salarizării din sectorul public.
Analistul atrage atenția și asupra costurilor ridicate generate de datoria acumulată în anii anteriori, care continuă să pună presiune pe buget prin cheltuielile cu dobânzile.
În opinia sa, următorul guvern ar trebui să continue atragerea fondurilor europene și investițiile, în special cele de infrastructură, dar și să adopte măsuri pentru stimularea pieței muncii și reducerea presiunii fiscale asupra companiilor.
Potrivit estimărilor prezentate în analiză, dacă ritmul actual de consolidare se menține, deficitul bugetar al României ar putea rămâne sub 5% din PIB la finalul anului, sub ținta maximă de 6,2% convenită anterior cu oficialii europeni.
Vezi și IMM-urile critică noua lege a salarizării și avertizează că statul riscă să rămână fără specialiști
