News Alert Deficitul bugetar scade la 2,34% din PIB după primele șapte luni. Veniturile au crescut cu 11,2%, iar investițiile cu aproape 24%
Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 48,08 miliarde de lei după primele șapte luni din 2026, în scădere cu 28,36 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni nominali, reducerea este de aproximativ 37%, iar ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB) deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%, arată datele publicate luni, 31 august, de Ministerul Finanțelor.
Datele privind execuția bugetară indică și o creștere mai rapidă a veniturilor decât a cheltuielilor. În același timp, investițiile publice au continuat să crească, în timp ce unele categorii de cheltuieli curente au fost reduse.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că evoluția indică menținerea procesului de consolidare fiscal-bugetară, dar atrage atenția că rezultatele trebuie analizate și în contextul schimbării bazei de comparație începând cu luna august.
În perioada ianuarie-iulie 2026, veniturile bugetului general consolidat au însumat 412,31 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Luca Niculescu vizează eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027: „Descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor”
Raportate la PIB, veniturile au crescut cu 0,71 puncte procentuale. Evoluția a fost susținută în principal de încasările fiscale și de fondurile europene.
Veniturile fiscale au ajuns la 214,32 miliarde de lei, în creștere cu 15,4%. Ponderea acestora în PIB a urcat de la 9,69% în primele șapte luni din 2025 la 10,42% în 2026.
TVA a adus 88,55 miliarde de lei
Una dintre cele mai importante surse de creștere a încasărilor a fost taxa pe valoarea adăugată (TVA).
Încasările nete din TVA au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Potrivit Ministerului Finanțelor, încasările brute din TVA au crescut cu 21,7%, în contextul noilor cote introduse prin Legea nr. 141/2025. În paralel, statul a continuat să restituie TVA companiilor.
Rambursările de TVA au însumat 20,48 miliarde de lei, față de 19,59 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 4,6%.
Accizele și fondurile europene au crescut
Veniturile din accize au fost de 28,37 miliarde de lei, în creștere cu 6,4% față de anul anterior.
Cea mai importantă contribuție a venit din zona produselor energetice, unde încasările au avansat cu 10,9%.
În același timp, fondurile rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate, împreună cu donațiile, au ajuns la 37,28 miliarde de lei, în creștere cu 30,3%.
Impozitul pe venit și contribuțiile sociale
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 38,34 miliarde de lei, cu 8,6% mai mult decât în primele șapte luni ale anului trecut.
Creșterea a fost influențată inclusiv de impozitul pe dividende, ale cărui încasări au urcat cu 19,5%, dar și de veniturile din Declarația unică, în creștere cu 19,7%.
Încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 5,2%. Ministerul Finanțelor pune această evoluție inclusiv pe seama efectului de bază generat de eliminarea facilităților fiscale sectoriale de la 1 ianuarie 2025.
Contribuțiile de asigurări au însumat 129,14 miliarde de lei, în creștere cu 6,7%.
Impozitul pe profit a adus alte 28,35 miliarde de lei, cu 8,3% peste nivelul din 2025. În cazul agenților economici, creșterea a fost de 11,5%.
Cheltuielile au crescut mult mai lent decât veniturile
Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 460,39 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026.
Creșterea nominală a fost de doar 2,9% față de perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, cheltuielile au coborât de la 23,3% la 22,4%.
Una dintre cele mai importante modificări apare în cazul cheltuielilor de personal.
Cheltuielile de personal au însumat 95,67 miliarde de lei, în scădere cu 4,06 miliarde de lei față de primele șapte luni din 2025.
Reducerea nominală este de 4,1%, iar ponderea cheltuielilor de personal în PIB a coborât la 4,7%.
În structura totală a cheltuielilor publice, ponderea acestora s-a redus de la 22,3% la 20,8%.
Ministerul Finanțelor leagă evoluția de măsurile de temperare salarială și de reducerea unor sporuri.
Cheltuielile cu sănătatea și bunurile și serviciile au crescut
În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au ajuns la 59,6 miliarde de lei, în creștere cu 11,2%.
Majorarea a fost determinată în principal de plățile efectuate în sistemul de sănătate.
O altă categorie care continuă să exercite presiune asupra bugetului este cea a dobânzilor.
Statul a plătit 40,12 miliarde de lei pentru dobânzi în primele șapte luni, cu 26,5% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Cheltuielile cu dobânzile reprezintă aproximativ 2% din PIB.
Nivelul ridicat al dobânzilor rămâne astfel una dintre principalele presiuni asupra necesarului de finanțare al statului.
Cheltuielile sociale au scăzut ușor
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,59 miliarde de lei, cu 0,6% mai mici decât în primele șapte luni din 2025.
În această categorie sunt incluse și 149,54 milioane de lei pentru compensarea facturilor la energie și gaze destinate consumatorilor casnici.
Subvențiile au totalizat 7,51 miliarde de lei și au fost direcționate în principal către transportul de călători, agricultură și schema energetică pentru consumatorii noncasnici.
Categoria „alte cheltuieli” s-a redus cu 2,69 miliarde de lei, până la 8,4 miliarde de lei.
Investițiile au crescut cu aproape 24%
Reducerea deficitului nu a fost însoțită de o scădere a investițiilor publice.
Din contră, cheltuielile pentru investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât în primele șapte luni din 2025.
Creșterea este de aproximativ 24%.
O parte importantă a investițiilor este susținută de fonduri europene și de PNRR. Aproximativ 71% din volumul investițiilor este reprezentat de proiecte finanțate prin granturi și împrumuturi europene și prin PNRR.
Plățile pentru proiectele finanțate din aceste surse au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%.
În același timp, cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Ministerul Finanțelor subliniază astfel că ajustarea deficitului s-a produs concomitent cu accelerarea investițiilor, nu prin oprirea acestora.
Peste 45 de miliarde de lei pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă
În primele șapte luni, proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au generat cheltuieli de 45,88 miliarde de lei.
Suma include proiecte aferente cadrelor financiare 2014-2020 și 2021-2027, Fondului pentru modernizare, subvențiilor agricole și componentei nerambursabile a PNRR.
Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 39,1% față de anul trecut.
Deficitul scade cu 1,65 puncte procentuale din PIB
În urma acestor evoluții, deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 48,08 miliarde de lei.
În primele șapte luni din 2025, deficitul fusese de 76,44 miliarde de lei.
Rezultă o diferență de 28,36 miliarde de lei, respectiv o reducere nominală de aproximativ 37%.
Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%, ceea ce înseamnă o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale.
Diferența dintre ritmul de creștere a veniturilor (11,2%) și cel al cheltuielilor (2,9%) a contribuit decisiv la această ajustare.
Ministrul Finanțelor: „Trebuie să citim corect și execuțiile bugetare ale lunilor următoare”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a apreciat că rezultatele de la șapte luni indică un proces de consolidare fiscală și contribuie la creșterea încrederii în economia românească.
Totuși, ministrul a atras atenția asupra unui element important atunci când sunt comparate rezultatele din lunile următoare cu cele din 2025.
"Rezultatele la 7 luni transmit un semnal important de stabilitate și responsabilitate fiscală. România își consolideazã credibilitatea, atât în plan extern, cât și intern, iar acest semnal este unul foarte important pentru piețe, pentru investitori și pentru încrederea în economia românească. O țarã care transmite încredere și coerențã fiscalã este o țarã mai puternicã.
Trebuie însă să citim corect și execuțiile bugetare ale lunilor următoare. Din august va fi vizibilă anualizarea efectelor mãsurilor adoptate în iulie 2025, astfel cã baza de comparație se va modifica și diferențele față de anul trecut se vor reduce firesc.
Important este să păstrăm execuția în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an. Următoarea etapă vizează consolidarea structuralãăși durabilă a ajustării fiscale. Menținerea disciplinei cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea investițiilor sunt componente obligatorii pentru continuarea acestei traiectorii."
Te-ar putea interesa și Bolojan: România ar trebui să încheie 2026 cu un deficit de circa 6%. „Dacă nu respectăm linia, dobânzile vor fi tot mai mari”
