News Alert Deficitul bugetar scade semnificativ la începutul lui 2026. Execuția arată venituri mai mari și cheltuieli mai bine controlate
Execuția bugetului general consolidat în primele două luni din 2026 indică o îmbunătățire semnificativă a poziției fiscale a României, conform datelor publicate de Ministerul de Finanțe joi, 26 martie. Deficitul bugetar s-a situat la 14,23 miliarde lei, echivalentul a 0,7% din Produsul Intern Brut (PIB), la jumătate față de nivelul de 30,24 miliarde lei (1,58% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
Evoluția reprezintă o reducere de 0,88 puncte procentuale din PIB, sugerând un început de an mai echilibrat din punct de vedere bugetar, pe fondul creșterii veniturilor și al unei discipline mai stricte în cheltuieli.
Veniturile cresc puternic, susținute de TVA și impozite
Veniturile totale ale bugetului au ajuns la 103,73 miliarde lei, în creștere cu 15,7% față de primele două luni din 2025. Raportat la PIB, veniturile au crescut cu 0,37%, în principal datorită veniturilor curente.
Un rol important l-au avut încasările din TVA, care au urcat la 23,75 miliarde lei, în creștere cu 20,6% față de anul precedent. Evoluția este pusă pe seama unei colectări mai eficiente, dar și a unei activități economice susținute.
În același timp, statul a restituit mai mult TVA către companii, respectiv 7,22 miliarde lei, față de 6,08 miliarde lei în 2025. Aceste rambursări contribuie la îmbunătățirea lichidității în economie și pot susține investițiile private.
Creșteri semnificative la impozitul pe venit și dividende
Încasările din impozitul pe venit și salarii au totalizat 13,46 miliarde lei, în creștere cu 22,3%. Avansul a fost influențat în mare parte de creșterea veniturilor din impozitul pe dividende, care au urcat cu 57,6%, pe fondul unor distribuiri concentrate la finalul anului 2025.
În paralel, impozitul pe salarii a crescut cu 8,7%, evoluție legată inclusiv de eliminarea unor facilități fiscale acordate anterior unor sectoare precum construcțiile, agricultura, industria alimentară și IT.
Contribuții sociale și fonduri europene în creștere
Contribuțiile de asigurări au ajuns la 35,15 miliarde lei, în creștere cu 6%, reflectând extinderea bazei de impozitare și transferuri mai mari către Pilonul II de pensii.
Un avans semnificativ s-a înregistrat și la sumele rambursate de Uniunea Europeană, care au totalizat 8,28 miliarde lei, cu 87,8% mai mult față de anul anterior. Această creștere indică o accelerare a absorbției fondurilor europene.
Veniturile din accize au însumat 6,90 miliarde lei, în ușoară scădere cu 0,9%. Evoluția negativă este explicată de încasările mai mici din produsele din tutun, în timp ce accizele pe produse energetice au crescut cu 13,8%.
Cheltuielile scad, iar structura lor se schimbă
Cheltuielile totale ale bugetului au fost de 117,96 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de anul trecut. Ca pondere în PIB, acestea au coborât de la 6,3% la 5,8%.
Această ajustare a fost susținută de reducerea unor categorii importante de cheltuieli, în special cele de personal și cele cu bunuri și servicii.
Cheltuielile de personal au totalizat 27,13 miliarde lei, în scădere față de anul trecut, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în sectorul public.
Și cheltuielile cu bunurile și serviciile au scăzut cu 2,1%, influențate inclusiv de faptul că în 2025 au fost efectuate plăți restante pentru medicamente.
Asistența socială și dobânzile rămân ridicate
Cheltuielile cu asistența socială au ajuns la 43,18 miliarde lei, în ușoară creștere cu 0,9%. Acestea includ și sumele pentru compensarea facturilor la energie, chiar dacă nivelul raportat pentru începutul anului este relativ redus.
În același timp, cheltuielile cu dobânzile au rămas la un nivel ridicat, de 10,26 miliarde lei, reflectând presiunea datoriei publice asupra bugetului.
Cheltuielile pentru investiții au totalizat 11,20 miliarde lei, iar peste 76% din această sumă provine din fonduri externe nerambursabile, inclusiv din programele europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
De asemenea, plățile totale aferente proiectelor finanțate din fonduri externe au ajuns la 9,72 miliarde lei, indicând o accelerare a implementării proiectelor europene.