Analiză Deficitul bugetar și investițiile publice, argumente pentru ratingul României
Deficitul bugetar al României a coborât la 1,75% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele cinci luni din 2026, iar această evoluție poate reprezenta un argument important în discuțiile pe care autoritățile române le vor avea în luna iulie cu agențiile de rating Moody’s și Fitch, consideră consultantul economic Adrian Negrescu.
„E o adevărată performanță care are mari șanse să ne securizeze ratingul de țară, într-o perioadă în care zgomotul politic creează o percepție puternică de instabilitate privind situația din România”, a afirmat Negrescu într-o postare pe Facebook.
Analistul a subliniat și creșterea investițiilor publice, care au urcat de la 40,57 miliarde de lei la 44,73 miliarde de lei, potrivit datelor preliminare prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
„Faptul că investițiile publice au crescut de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei reprezintă, de asemenea, un semnal pozitiv pentru economie”, a adăugat acesta.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Ajutorul de înmormântare poate fi cerut în termen de trei ani. Ce sume se acordă în 2026 și cine poate solicita banii
Fondurile europene au susținut majoritatea investițiilor
Potrivit consultantului economic, rezultatele privind investițiile trebuie analizate și prin prisma surselor de finanțare.
„71% dintre investiții s-au făcut cu bani europeni, iar asta demonstrează cât de dependenți suntem de finanțările europene”, a arătat Negrescu.
Acesta consideră că datele privind execuția bugetară reprezintă doar o imagine de moment, iar evoluția din a doua parte a anului va arăta dacă autoritățile pot menține tendința de consolidare fiscală și respecta ținta de deficit de 6,2%.
În opinia analistului, reducerea deficitului nu rezolvă problemele structurale ale bugetului de stat.
„Politicienii care anunță scăderi de taxe și creșteri de venituri pentru populație vând doar iluzii, pentru că situația bugetară rămâne în continuare foarte serioasă”, susține acesta.
Negrescu afirmă că peste 90% din taxele și impozitele colectate sunt direcționate către cheltuielile sociale, în timp ce aproximativ 10% sunt utilizate pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice.
România continuă să se împrumute masiv
Potrivit consultantului economic, presiunea asupra finanțelor publice obligă statul să continue ritmul ridicat al împrumuturilor.
„Statul este condamnat să se împrumute masiv, cu echivalentul a unui miliard de euro pe săptămână pentru a avea bani de la o lună la alta ca să plătească toate facturile”, a afirmat Negrescu.
Acesta consideră că reducerea evaziunii fiscale și extinderea bazei de impozitare reprezintă principalele soluții pentru îmbunătățirea situației bugetare.
Avertisment privind datoria publică
Analistul avertizează că, fără măsuri de reducere a cheltuielilor și de consolidare fiscală, datoria publică ar putea continua să crească în următorii ani.
„Dacă vom continua să ne împrumutăm pe bandă rulantă fără să facem reduceri de cheltuieli, datoria publică va ajunge spre 80-90% din PIB și nu o vom mai putea plăti”, a declarat Adrian Negrescu.
Potrivit acestuia, România plătește deja peste 10 miliarde de euro anual doar pentru dobânzile aferente împrumuturilor contractate până în prezent.
