Doar 40% dintre adulții din România au cunoștințe financiare de bază. Oficial BNR: Incultura economică lasă teren pentru populism
Educația financiară este un avantaj individual, dar și un element important pentru funcționarea economiei de piață, pentru stabilitatea economică și pentru calitatea deciziilor publice, susține viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) Cosmin Marinescu. Potrivit acestuia, un nivel mai ridicat de educație economică și financiară îi ajută pe oameni să înțeleagă mai bine consecințele propriilor decizii, să aibă așteptări mai realiste și să participe mai responsabil la viața economică.
Într-un interviu publicat pe website-ul său marți 13 iulie, viceguvernatorul BNR arată că „educația financiară contribuie la reziliența sistemului economic, atunci când oamenii înțeleg implicațiile deciziilor lor și au așteptări predictibile asupra rezultatelor.”
Acesta amintește că literatura economică subliniază rolul înțelegerii economice în „formarea de anticipații realiste și bine fundamentate”. În acest context, educația economică devine importantă inclusiv pentru modul în care sunt transmise și înțelese politicile publice.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
GHID Baterii pentru prosumatori, cu bani de la stat. Finanțare de până la 15.000 de lei. Cine poate beneficia și care sunt condițiile
Doar 40% dintre adulții din România sunt alfabetizați financiar
Viceguvernatorul BNR arată că, în România, doar aproximativ 40% din populația adultă poate fi considerată alfabetizată financiar, față de aproape 60% în Europa Occidentală.
Este vorba despre persoane care dețin noțiuni de bază privind efectele inflației asupra veniturilor sau calculul dobânzii unui depozit bancar.
În plus, doar puțin peste 15% din populația adultă are cunoștințe financiare mai avansate, precum rolul piețelor de capital sau diferența dintre obligațiuni și acțiuni.
Potrivit oficialului BNR, această poziționare modestă a României arată existența unor breșe de cunoaștere care vulnerabilizează populația.
„Alfabetizarea financiară redusă nu vizează doar dificultăți de calcul sau înțelegerea precară a unor categorii economice de bază, precum inflația, dobânda sau riscul. Este vorba de capacitatea limitată de a fundamenta decizii adecvate obiectivelor de consum sau de investiții. În asemenea situații, deciziile sunt bazate adesea pe analize simpliste și pe aprecieri eronate asupra riscurilor.
De exemplu, educația financiară este indispensabilă pentru un comportament corect de economisire. În România, economiile populației tind să fie mai puțin diversificate, cu o concentrare mai ridicată în instrumente lichide tradiționale. Astfel, gospodăriile sunt mai vulnerabile la șocuri adverse, inclusiv la erodarea puterii de cumpărare prin inflație și la scăderea veniturilor reale. Iar participarea modestă a investitorilor de retail pe piața de capital restrânge baza de investitori, reduce adâncimea dar și lichiditatea pieței și frânează procesul de dezvoltare a acesteia.”
De ce contează pentru mediul de afaceri
Un fond solid de cunoștințe economice este esențial și pentru funcționarea mediului de afaceri, arată Marinescu.
„Atunci când punem laolaltă teoria bună și practica decizională, ajungem să realizăm că funcționarea performantă a mediului de afaceri se bazează pe un fond solid de cunoștințe economice. Și nu este vorba doar de teoriile specifice științei economice, ci de numeroase cunoștințe aplicate în sfera afacerilor, precum cele de management, marketing, contabilitate sau analiză financiară. Toate acestea sunt esențiale pentru ca firmele să conceapă planuri de investiții viabile și să asigure gestiunea activității”, spune oficialul.
Viceguvernatorul BNR subliniază că economia de piață presupune asumarea unor riscuri antreprenoriale. Gestionarea responsabilă a acestor riscuri și ajustarea planurilor de afaceri pot face diferența între succesul unei companii și vulnerabilitatea acesteia în perioade dificile.
„Totodată, pentru ca întreprinzătorii să se poată adapta schimbărilor, este important să înțeleagă corect dimensiunile și obiectivele politicilor publice. Existența unui deficit de înțelegere și de încredere poate fi corectat tot prin educație economică.
Experiența programelor de educație financiară confirmă faptul că oamenii se implică mai ales atunci când noțiunile sunt legate de decizii cotidiene. Prin informare corectă și educație financiară susținută se creează un limbaj comun, ce asigură transmiterea corectă a mesajelor. În același timp, trebuie să fim conștienți că anumite politici, precum cea monetară, sunt totuși tributare unui limbaj mai sofisticat, mai nuanțat, necesar pentru a interpreta o balanță a riscurilor în continuă evoluție”, mai punctează Marinescu.
Educația financiară poate reduce deficitul de încredere
Viceguvernatorul BNR susține că educația economică este importantă și pentru înțelegerea politicilor publice.
„Incultura economică lasă teren prielnic pentru capcana populismului, care ajunge să deturneze dezvoltarea economică sustenabilă. Se întâmplă adesea ca programele politice să conțină propuneri hazardate din punct de vedere economic, pe care publicul le percepe drept beneficii directe și imediate. Uneori, ceea ce poate părea benefic pe termen scurt și pentru anumite categorii de persoane, se poate transforma pe termen lung în costuri sau chiar prejudicii pentru toată lumea.
Astfel, ignorarea educației financiare conduce la dependență economică, decalaje de dezvoltare și creșterea poverii datoriei publice asupra generațiilor viitoare. De aceea, în contextul provocărilor geopolitice și economice actuale, educația financiară devine și mai importantă, oferind repere pentru trecerea de la comportamente financiare unipolare, de tip economisire, la strategii de gestionare a complexității financiare”, a mai explicat Marinescu, în cadrul interviului.
Datoria publică a trecut de 60% din PIB
Viceguvernatorul BNR subliniază că riscul financiar nu poate fi separat de starea generală a economiei.
În ultimii ani, reperele macroeconomice privind inflația, deficitul bugetar și deficitul extern au fost în afara valorilor de referință. Îngrijorătoare este mai ales creșterea accelerată a datoriei publice, care a trecut, la finalul anului trecut, de pragul de 60% din PIB.
Aceste vulnerabilități arată că stabilitatea economică poate fi atinsă, dar nu poate fi garantată pe termen lung.
Te-ar putea interesa și Cum funcționează impozitul pe proprietate în România în 2026. Cine îl plătește și cum se calculează
