Economia României bate pasul pe loc în 2026. PIB-ul a stagnat în T2, iar consumul gospodăriilor continuă să scadă
Produsul Intern Brut (PIB) nu a mai scăzut de la un trimestru la altul în T2 din 2026, dar economia României rămâne sub nivelul de anul trecut. Datele publicate luni, 7 septembrie, de Institutul Național de Statistică (INS) arată o scădere de 0,4% a PIB pe seria brută și de 2% pe seria ajustată sezonier față de T2 2025.
În primul semestru, scăderea a fost de 0,7% pe seria brută și de 1,6% pe seria ajustată sezonier. Adrian Negrescu, consultant economic, spune pentru DigiEconomic că datele confirmă imaginea unei economii aflate în stagnare și vorbește despre un tablou de stagflație.
Pentru primul semestru, PIB-ul a ajuns la 900,35 miliarde de lei în prețuri curente pe seria brută, iar în termeni reali a fost cu 0,7% sub nivelul din primul semestru din 2025. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a fost estimat la 1.023 miliarde de lei, în scădere reală cu 1,6%.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Luca Niculescu vizează eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027: „Descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor”
Seria brută este seria în care datele reflectă evoluția efectivă a activității economice din perioada analizată, inclusiv influențele sezoniere. Economia are, în mod natural, perioade în care activitatea este mai intensă sau mai slabă: de exemplu, agricultura este influențată de sezon, comerțul poate avea valori mai mari în perioada sărbătorilor, iar anumite activități din servicii sau construcții variază în funcție de anotimp.
Seria ajustată sezonier încearcă să elimine aceste variații sezoniere și efectele legate de numărul de zile lucrătoare, astfel încât comparația între două trimestre consecutive să reflecte mai bine schimbarea de fond a activității economice.
În schimb, când comparația este făcută cu aceeași perioadă a anului trecut, seria brută oferă imaginea evoluției neajustate: PIB-ul din T2 2026 a fost cu 0,4% mai mic decât în T2 2025. Pe seria ajustată sezonier, scăderea față de T2 2025 este de 2%.
„Economia stagnează”
Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că datele INS confirmă imaginea unei economii care nu reușește să avanseze.
„Datele publicate de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul al doilea din 2026 confirmă imaginea unei economii care stagnează”, spune Negrescu pentru DigiEconomic.
El subliniază că, deși PIB-ul nu a mai scăzut față de trimestrul precedent, comparația anuală rămâne negativă.
„Produsul Intern Brut s-a menținut neschimbat în termeni reali față de primul trimestru, în timp ce, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, a înregistrat o scădere de 0,4% pe seria brută și de 2% pe seria ajustată sezonier”, afirmă consultantul economic.
Pe ansamblul primului semestru, datele INS indică o scădere de 0,7% pe seria brută și de 1,6% pe seria ajustată sezonier.
Consumul gospodăriilor a scăzut cu 2,5%
Datele privind componentele PIB arată că scăderea consumului gospodăriilor a avut una dintre cele mai importante contribuții negative la evoluția economiei.
În primul semestru, volumul cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a redus cu 2,5% față de perioada similară din 2025. Contribuția acestei componente la modificarea PIB a fost de minus 1,5 puncte procentuale.
Consumul final individual efectiv al gospodăriilor populației a avut, de asemenea, o contribuție negativă, de minus 1,4 puncte procentuale.
Pentru Negrescu, evoluția consumului trebuie privită în legătură cu inflația și cu măsurile de consolidare fiscală.
„Consumul privat, principalul motor al economiei în anii anteriori, a încetinit puternic sub impactul erodării puterii de cumpărare și al măsurilor de consolidare fiscală”, spune el.
Consultantul economic consideră că acest lucru se întâmplă într-un context în care inflația rămâne ridicată.
„Această evoluție se înscrie într-un tablou mai amplu de stagflație: creștere economică aproape inexistentă, combinată cu o inflație care rămâne mult peste țintele băncii centrale”, afirmă Negrescu.
Investițiile au crescut, dar nu au compensat reculul consumului
Datele INS arată o evoluție diferită în cazul investițiilor.
Formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în primul semestru, iar contribuția sa la modificarea PIB a fost de plus 2,4 puncte procentuale.
Și în trimestrul al doilea investițiile au avut o evoluție puternică: volumul formării brute de capital fix a fost cu 16,5% peste nivelul din T2 2025.
Construcțiile au fost, la rândul lor, una dintre componentele pozitive ale economiei. Activitatea din construcții a crescut cu 12,3% în primul semestru, contribuind cu 0,7 puncte procentuale la dinamica PIB.
Negrescu consideră însă că investițiile nu au fost suficiente pentru a compensa slăbiciunea cererii interne.
„Investițiile, deși susținute parțial de fondurile europene, nu au reușit încă să compenseze slăbiciunea cererii interne”, spune consultantul.
Industria și comerțul au avut contribuții negative
Pe partea de resurse, datele INS arată diferențe importante între sectoarele economiei.
În primul semestru, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor, transportul și depozitarea, hotelurile și restaurantele au înregistrat o scădere de 3,9% a volumului de activitate. Contribuția acestei categorii la modificarea PIB a fost de minus 0,9 puncte procentuale.
Industria a avut o scădere de 2,9%, cu o contribuție negativă de 0,5 puncte procentuale.
Au mai avut contribuții negative informațiile și comunicațiile, cu minus 0,3 puncte procentuale, tranzacțiile imobiliare, cu minus 0,3 puncte procentuale, precum și administrația publică, apărarea, învățământul, sănătatea și asistența socială, cu minus 0,2 puncte procentuale.
În schimb, construcțiile au contribuit pozitiv cu 0,7 puncte procentuale, activitățile de spectacole, culturale și recreative și alte servicii cu 0,4 puncte procentuale, iar agricultura, silvicultura și pescuitul cu 0,1 puncte procentuale.
Prin urmare, investițiile au avut cea mai mare contribuție pozitivă la dinamica PIB dintre componentele majore, în timp ce consumul gospodăriilor a avut cea mai importantă contribuție negativă.
Vezi și Managerii anticipează stabilitate în economie, dar noi scumpiri în construcții și comerț
Economia rămâne aproape de stagnare și în estimările pentru 2026
În opinia lui Adrian Negrescu, datele INS trebuie puse în contextul perspectivelor pentru întregul an.
„Perspectivele din piață și din instituțiile internaționale întăresc diagnosticul de stagnare prelungită”, spune el.
Consultantul economic amintește că estimarea Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză pentru creșterea economică din 2026 a fost redusă la 0,1%, în timp ce Comisia Europeană anticipează, de asemenea, un avans de 0,1%.
În scenariul Comisiei Europene, economia ar urma să accelereze în 2027, când este estimată o creștere de 2,3%.
Pentru Negrescu, evoluția din prima jumătate a anului arată însă că redresarea nu este încă vizibilă în datele privind activitatea economică.
„Un respiro, dar nu o ieșire din logica stagflaționistă”
Consultantul economic consideră că stagnarea PIB în trimestrul al doilea poate fi privită ca un semnal de stabilizare după evoluțiile anterioare, dar nu ca o relansare a economiei.
„Semnalele de stabilizare din trimestrul al doilea, stagnarea după trimestre de contracție, oferă un respiro, dar nu o ieșire din logica stagflaționistă”, afirmă Adrian Negrescu.
În opinia sa, evoluția din perioada următoare va depinde în special de inflație, investiții și puterea de cumpărare.
„Pentru ca economia să treacă de la 'supraviețuire' la creștere sustenabilă, este nevoie ca dezinflația să continue, investițiile publice și private să accelereze și puterea de cumpărare să se reconstruiască treptat”, spune Negrescu.
Te-ar putea interesa și După BNR, și Guvernul susține schimbarea regulilor la bancomate. Clienții ar putea retrage orice sumă
