Economia României crește la final de 2025. Economist: „Prosperitatea trebuie produsă, nu cumpărată”
Economia României a înregistrat o creștere de 0,7% în 2025 comparativ cu anul 2024, în termeni reali, potrivit datelor publicate vineri, 6 martie, de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția confirmă menținerea unei traiectorii pozitive, însă specialiștii atrag atenția că ritmul de expansiune este unul scăzut pentru o economie aflată în proces de convergență economică.
Produsul Intern Brut (PIB) al României a evoluat diferit pe parcursul anului. În trimestrul IV 2025, PIB-ul a fost mai mic cu 1,9% față de trimestrul III 2025, pe seria ajustată după numărul zilelor lucrătoare, și cu 1,5% față de trimestrul IV 2024, pe seria ajustată sezonier. Aceste variații trimestriale nu indică automat o schimbare structurală a tendinței economice, dar sugerează o încetinire a activității în partea finală a anului.
Economia românească rămâne astfel pe un teritoriu de creștere pozitivă, însă fără dinamica necesară pentru o reducere accelerată a decalajelor față de media Uniunii Europene.
Pentru trimestrul IV 2025, produsul intern brut ajustat sezonier a fost estimat la 492.444,7 milioane lei la prețuri curente. Față de trimestrul III 2025, indicatorul a scăzut cu 1,9% în termeni reali, iar față de trimestrul IV 2024 a înregistrat o diminuare de 1,5%.
Pe parcursul anului, PIB-ul trimestrial a evoluat astfel:
- 460.660,6 milioane lei în trimestrul I 2025,
- 470.529 milioane lei în trimestrul II,
- 486.755,8 milioane lei în trimestrul III și
- 492.444,7 milioane lei în trimestrul IV.
Analiza seriei ajustate sezonier arată că economia a avut fluctuații moderate între trimestre, cu o creștere de 0,6% în trimestrul I față de trimestrul anterior, 2,1% în trimestrul II, 1,4% în trimestrul III și o scădere de 1,9% în trimestrul IV.
Creștere pozitivă, dar prea mică
Economistul Radu Nechita a subliniat pentru DigiEconomic că evoluția PIB-ului trebuie analizată mai ales în raport cu același trimestru din anul precedent, nu doar prin comparații trimestriale.
Potrivit acestuia, faptul că economia a înregistrat o creștere pozitivă este un semnal bun, însă avansul este „foarte redus”.
El a explicat că economia României se află într-o situație în care intrările de fonduri europene pot fi de câteva ori mai mari decât echivalentul creșterii economice observate. Din această perspectivă, dezvoltarea actuală poate fi interpretată ca fiind parțial susținută de transferurile financiare externe.
„Economia noastră este într-o zonă de vulnerabilitate dacă ne bazăm excesiv pe fluxurile externe”, este una dintre observațiile sale privind structura creșterii economice.
Analistul consideră că prosperitatea pe termen lung nu poate fi construită pe transferuri financiare, ci pe producție internă și eficiență economică.
Avertisment privind dependența de sprijinul extern
Radu Nechita avertizează că fondurile provenite din Uniunea Europeană nu pot reprezenta o sursă permanentă de dezvoltare.
„Nimeni nu se îmbogățește pe termen lung din transferuri sau din politici de redistribuire care nu generează valoare adăugată”, afirmă analistul pentru DigiEconomic.
În opinia sa, există riscul ca unele politici publice să fie orientate spre câștig electoral pe termen scurt, prin măsuri populiste care pot crea presiune asupra bugetului viitor.
El susține că unele programe sociale pot fi utilizate pentru capital politic, chiar dacă pot genera costuri economice pentru generațiile următoare.
„Politicile care par atractive astăzi pot deveni poveri fiscale pentru viitor dacă nu sunt corelate cu productivitatea economică”, este una dintre avertizările exprimate.
Educația economică și nevoia de politici orientate spre producție
Un alt punct important menționat este nivelul educației economice din societate. Economistul consideră că lipsa înțelegerii mecanismelor economice poate favoriza adoptarea unor politici care par benefice pe termen scurt, dar pot afecta dezvoltarea pe termen lung.
„Majoritatea politicienilor, atât din zona puterii cât și din opoziție, participă uneori la o licitație de politici populiste care sună bine, dar au efecte negative”, afirmă analistul.
El folosește metafora „îndatorării nepoților” pentru a descrie situațiile în care beneficiile sociale actuale sunt finanțate prin creșterea datoriei publice sau prin amânarea reformelor structurale.
În viziunea sa, rolul politicilor economice ar trebui să fie stimularea producției de bunuri și servicii, nu doar redistribuirea bogăției existente.
„Regulile economice trebuie să încurajeze investițiile, antreprenoriatul și crearea de valoare adăugată”, subliniază analistul.
Semnal pozitiv din zona cheltuielilor publice
Un element interpretat ca fiind relativ favorabil este scăderea indicatorului „consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice”. Această evoluție poate indica o posibilă încercare de reducere a cheltuielilor publice.
Totuși, Nechita avertizează că nu este suficientă doar reducerea cheltuielilor, ci este necesară și creșterea eficienței statului.
„Reducerea aparatului administrativ este utilă doar dacă nu afectează calitatea serviciilor publice esențiale”, afirmă acesta.
El consideră că există un semnal pozitiv, dar nu există încă certitudinea că trendul va fi unul stabil pe termen mediu.
Principala provocare pentru economia României rămâne obținerea unei creșteri economice susținute, superioare mediei europene. Doar un astfel de ritm ar permite reducerea diferențelor de dezvoltare față de statele mai avansate din Uniunea Europeană.
Economistul subliniază că dezvoltarea nu poate fi obținută prin consum excesiv, ci prin investiții productive și politici care stimulează inovația.
„Singura șansă reală de reducere a decalajelor este o creștere economică susținută, mai mare decât cea a altor economii”, afirmă analistul.
El adaugă că societatea trebuie să poată distinge între politicile care generează bunăstare pe termen lung și cele care doar oferă beneficii imediate.
