Economia subterană, noua miză bugetară. Propunerea care prevede amnistie fiscală și titluri de stat vândute în magazine
Reducerea deficitului bugetar și identificarea unor noi surse de finanțare reprezintă unele dintre cele mai importante provocări pentru viitorul guvern. În acest context, una dintre cele mai mari oportunități pentru finanțele publice este reprezentată de economia subterană, unde circulă anual zeci de miliarde de euro în afara circuitului fiscal arată o analiză realizată e o companie de consultanță financiară.
Potrivit autorilor analizei, România ar avea nevoie de măsuri care să stimuleze conformarea voluntară și să atragă în economia oficială sume aflate în prezent în numerar, în economia nedeclarată sau în afara țării.
Printre măsurile avansate în analiză se numără o amnistie fiscală extinsă, care să încurajeze declararea și repatrierea capitalurilor nedeclarate.
Adrian Negrescu, managerul companiei și autorul analizei, afirmă că experiențele anterioare ale României au avut efecte limitate deoarece au vizat în principal anularea penalităților și accesoriilor fiscale.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Petrolul trece de 107 dolari/baril. „Din această săptămână, sunt șanse ca litrul de benzină să fie 10 lei și 11 lei cel de motorină”
„România a mai trecut prin amnistii fiscale, prin tot felul de măsuri de stimulare și ștergere a penalităților. Din păcate, însă, în cele mai multe cazuri, acestea au demonstrat că anularea accesoriilor în schimbul achitării debitelor principale oferă doar o gură de oxigen pe termen scurt bugetului de stat”, a declarat Adrian Negrescu.
Acesta consideră că o abordare mai amplă ar putea contribui la aducerea în economia oficială a unor fonduri care în prezent nu sunt fiscalizate.
„O astfel de amnistie fiscală bine gândită și mai ales promovată ar putea atrage câteva miliarde de euro și ar genera, astfel, resursele pentru a respecta programul de reducere a deficitului bugetar fără să fie nevoie de alte măsuri coercitive în genul creșterii taxelor”, susține Negrescu.
Exemple din alte state europene
Analiza amintește că mai multe state europene au apelat în trecut la programe de conformare voluntară pentru atragerea capitalurilor nedeclarate.
Italia este unul dintre exemplele invocate, prin programul „Scudo Fiscale”, care a urmărit repatrierea unor fonduri aflate în paradisuri fiscale sau în economia nefiscalizată. Inițiative similare au fost implementate și în Spania sau Germania, prin mecanisme care au oferit condiții favorabile contribuabililor care și-au declarat voluntar activele.
Autorii subliniază însă că succesul unor astfel de programe depinde de încrederea contribuabililor și de existența unor reguli clare privind utilizarea fondurilor atrase.
Titlurile de stat, mai accesibile pentru populație
O a doua direcție propusă în analiză vizează simplificarea accesului populației la titlurile de stat.
În prezent, statul atrage bani de la populație prin programele Tezaur și Fidelis, care oferă dobânzi competitive și venituri neimpozabile. Achiziționarea acestora presupune însă utilizarea unor canale precum Trezoreria Statului, Poșta Română sau intermediarii autorizați de pe piața de capital.
Autorii analizei propun extinderea distribuției acestor instrumente financiare către rețele comerciale cu trafic ridicat, precum supermarketurile, benzinăriile sau alte lanțuri de retail.
„Transformarea obligațiunilor de stat în bonuri sau cupoane valorice accesibile la casele de marcat din supermarketuri, în benzinării sau în alte mari rețele de retail ar schimba complet regulile jocului economic. Cetățeanul ar putea schimba numerarul direct pe un instrument financiar garantat”, a explicat Adrian Negrescu.
Potrivit analizei, o astfel de măsură ar putea atrage persoane care dețin economii în numerar și care, din diferite motive, nu utilizează sistemul bancar sau produsele financiare clasice.
O posibilă schimbare în modul de finanțare a statului
Autorii consideră că o participare mai mare a populației la finanțarea datoriei publice ar putea reduce dependența statului de împrumuturile externe și de finanțarea prin sistemul bancar.
„Un alt avantaj îl reprezintă dezvoltarea unui sistem alternativ eficient de finanțare a statului. Am putea trece rapid de la modelul în care băncile sunt principalii creditori ai statului la un sistem în care publicul larg oferă sursele financiare necesare sistemului public”, arată analiza.
Potrivit specialiștilor, o asemenea schimbare ar putea contribui și la creșterea gradului de economisire și la integrarea în circuitul financiar a unor sume care în prezent circulă exclusiv în numerar.
Provocări și riscuri
Analiza atrage însă atenția că implementarea unor astfel de măsuri ar necesita mecanisme stricte de control și supraveghere.
Distribuirea pe scară largă a titlurilor de stat prin intermediul numerarului ar trebui să respecte normele europene privind prevenirea spălării banilor și combaterea finanțării activităților ilegale. În acest sens, ar fi necesare sisteme de identificare și verificare a cumpărătorilor, precum și limite clare pentru tranzacții.
Fără astfel de garanții, avertizează autorii, beneficiile economice ale proiectului ar putea fi afectate de riscurile asociate utilizării fondurilor provenite din surse nelegale.
Propunerile prezentate în analiză nu fac parte, în prezent, dintr-un program oficial al autorităților, ci reprezintă scenarii privind modalități alternative de atragere a capitalului în economia oficială.
