Economist, după amenda de 710 mil. euro aplicată băncilor pentru manipularea ROBOR: Nota de plată va fi transferată clienților
Economistul Adrian Negrescu a avertizat luni, 8 iunie, că amenda record de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro) aplicată de Consiliul Concurenței celor 10 bănci participante la stabilirea ROBOR ar putea avea efecte semnificative asupra pieței financiare și, în final, asupra clienților. Reacția vine după ce autoritatea de concurență a anunțat duminică sancționarea instituțiilor pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de fixing, prin schimburi de informații confidențiale și strategice privind nivelul indicelui utilizat la calculul unor dobânzi.
Investigația, declanșată din oficiu în octombrie 2022, a vizat o posibilă înțelegere sau practică concertată între cele 10 bănci participante la stabilirea ROBOR, în cadrul procedurii de „fixing”.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).
Cele 10 bănci participante la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam, OTP Bank România, Raiffeisen Bank şi Unicredit Bank.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Primul județ din România care elimină complet „păcănelele”. Toate localitățile au decis interzicerea sălilor cu slot-machine
„Decizia Consiliului Concurenței, fără niște explicații care să stea în picioare dincolo de ‘efectele de fracțiuni de procent ROBOR’ bazate pe emailuri și discuții pe Whatsapp, riscă să destabilizeze profund arhitectura financiară și de reglementare din România.
Și nu e o glumă. Poate deveni realitate destul de repede pentru că această amendă uriașă poate să declanșeze o serie de efecte colaterale cu impact direct asupra pieței interbancare și, în ultimă instanță, asupra buzunarelor noastre”, a scris economistul, pe Facebook.
Temeri privind reducerea lichidității și înăsprirea creditării
Potrivit economistului, unul dintre efectele posibile ale deciziei este instalarea unei stări de incertitudine în piața bancară. Negrescu susține că băncile ar putea deveni mai prudente în relațiile dintre ele și ar putea prefera să utilizeze facilitățile oferite de Banca Națională a României în locul tranzacțiilor interbancare.
„Putem asista, destul de repede, la o reducere drastică a lichidității din piața interbancară. Nu este exclus să vedem și o creștere a volatilității ratelor dobânzilor de schimb dintre bănci, ceea ce ar putea afecta semnificativ creditarea. Mai simplu spus, băncile vor crește dobânzile și vor înăspri condițiile de creditare.
Da, sunt speculații însă un lucru este sigur. Că decizia anunțată de Consiliul Concurenței lovește direct în riscul reputațional al întregului sector financiar autohton. Aplicarea unei sancțiuni de o asemenea magnitudine, contrazisă frontal atât de BNR cât și de toate marile bănci comerciale, scoate la iveală o fractură instituțională majoră”, arată Negrescu.
Imaginea în fața investitorilor
Potrivit specialistului, pentru investitorii străini și agențiile de rating, situația ridică o întrebare importantă: cine are, de fapt, dreptate în arhitectura de reglementare din România?
„Dacă analiza Consiliului Concurenței este cea validă, înseamnă că sistemul bancar a operat defectuos sub ochii supraveghetorului pieței. Dacă, în schimb, argumentele tehnice ale BNR sunt cele corecte, acțiunea Consiliului riscă să fie percepută ca un abuz de putere administrativă, cu efecte nocive asupra predictibilității economice”, explică acesta.
„Nota de plată va fi transferată către clienți”
Totodată, Negrescu consideră că băncile nu vor absorbi integral impactul financiar al sancțiunilor din propriile profituri.
„Un alt lucru este sigur. Băncile nu vor absorbi aceste pierderi exclusiv din profiturile proprii. Nota de plată va fi transferată, inevitabil, către clienți. Toți deponenții (prin dobânzi mai mici la economii) și toți debitorii (prin comisioane bancare majorate sau marje de creditare mai aspre) vor ajunge să plătească această amendă.”
Băncile contestă decizia
Negrescu consideră că instituțiile financiare își vor construi apărarea pe baza relației istorice dintre ROBOR și politica monetară a BNR.
„Privind retrospectiv, comportamentul indicelui ROBOR arată o corelație aproape perfectă cu deciziile de politică monetară: când BNR a mărit rata de referință, ROBOR a crescut; când BNR a relaxat politica și a lăsat lichiditate în piață, ROBOR a scăzut. Această dinamică naturală de piață va constitui pilonul de apărare al băncilor în instanță.
De altfel, industria bancară mizează pe un precedent juridic favorabil. În trecut, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a amendat mai multe bănci pentru presupuse practici neconforme la calculul dobânzilor, însă instituțiile financiare au câștigat ulterior toate procesele în instanță”, mai explică economistul.
Mai mult, dacă în actualul dosar nu există o bancă care să fi recunoscut fapta în schimbul unei clemențe, Adrian Negrescu consideră că autoritatea de concurență riscă „un eșec major în fața judecătorilor”.
„În cazul în care decizia va fi desființată în instanță, statul român nu doar că va returna sumele, dar va fi obligat să plătească și daune morale și comerciale uriașe, transformând o victorie populistă de moment într-un dezastru bugetar pe termen lung.
Sunt vinovate băncile? Au manipulat ROBOR? Nu îmi permit să mă pronunț pentru că nu am datele necesare. Văd însă că mulți o fac deja, mai ales politicieni avizi de imagine care, după războiul dus cu multinaționalele, și-au găsit acum un alt subiect de promovare. Poate au dreptate, poate nu. Doar justiția o va spune.
Și mai văd un lucru – că avem deja mulți avocați care își fac publicitate încercând să racoleze clienții pentru un viitor proces cu băncile. Mi-aș permite să le ofer oamenilor un sfat – să nu plătească niciun onorariu până ce nu vor vedea o decizie finală a justiției”, a conchis specialistul.
Ce a constatat autoritatea de concurență
În urma investigației, Consiliul Concurenței a concluzionat că băncile și-au coordonat comportamentul în perioada fixingului ROBOR, atunci când cotațiile ferme transmise ar trebui să fie independente și confidențiale.
„Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant.
Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR. Confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene sectoriale”, a detaliat autoritatea de concurență.
Pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile au la dispoziție o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenței, oferind astfel băncilor certitudine juridică.
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a adăugat președintele Consiliului Concurenței.
Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile.
Decizia autorității de concurență poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării.
Cum au fost împărțite amenzile
Valoarea amenzilor aplicate este următoarea:
- Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
- BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
- Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
- Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
- ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
- Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
- Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
- CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
- UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
- Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
- Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.
Te-ar putea interesa și Investigația ROBOR a creat „neclaritate și dezinformare”, susține președintele Asociației Române a Băncilor
