Economiștii avertizează: Conflictul din Iran ar putea împinge inflația din România peste 10%. BNR ar putea amâna reducerea dobânzilor
România se confruntă cu noi presiuni inflaționiste la începutul anului 2026, în pofida unei temperări ușoare înregistrate în februarie. Deși rata anuală a inflației a coborât la 9,31%, noul șoc petrolier generat de conflictul din Orientul Mijlociu amenință să trimită prețurile peste pragul de 10%, forțând Banca Națională să mențină dobânzile ridicate.
Conform datelor publicate vineri, 13 martie, de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în februarie a ajuns la 9,31%, față de 9,62% în ianuarie 2026.
Evoluția prețurilor a fost mixtă, alimentele oferind o relaxare temporară indicelui general, scăderea ușoară a inflației este legată de evoluția prețurilor pe cele trei mari categorii de produse și servicii. Prețurile alimentelor au înregistrat cea mai mică creștere anuală dintre toate categoriile, +7,89%, ceea ce a acționat ca o ancoră și a tras media generală a inflației ușor în jos. Produsele nealimentare, de la haine și electronice până la carburanți și utilități, s-au scumpit cu 9,41% anual. În același timp, serviciile, sectorul care continuă să mențină inflația ridicată, s-au majorat cu 11,37% anual.
„Estimarea de până acum era că inflația va oscila între 9% și 10% până în vară, urmând să scadă mai vizibil pe măsură ce efectele majorărilor de taxe de anul trecut și liberalizarea pieței energiei electrice vor dispărea din comparațiile anuale.
Totuși, apariția unui nou conflict geopolitic, fără o soluție clară la orizont, sugerează presiuni suplimentare asupra inflației în lunile martie-aprilie, în special prin creșterea prețurilor petrolului. Acest lucru ar putea împinge temporar inflația generală din nou peste 10%”, arată analiștii ING Bank România într-o notă publicată vineri.
Și economistul Adrian Negrescu avertiza, tot vineri, pentru DigiEconomic, că ritmul inflației ar putea crește în următoarele luni, pe fondul scumpirilor la gaze și carburanți, influențate de războiul din Orientul Mijlociu:
„Această inflație nu ia încă în calcul scumpirile semnificative de la gaze și carburanți, din martie, ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu. Este posibil ca următoarele luni să vedem inflația peste 10%, în special în aprilie și mai.”
Totuși, economistul estimează că impactul se va tempera pe termen mediu: „Din a doua parte a anului, mai ales ca urmare a efectului de bază, inflația se va tempera la 5-6%, iar spre finele anului, dacă vom scăpa de efectele războiului. Există șanse să coborâm spre 4%.”
Dobânzile ar putea rămâne neschimbate
Economiști ING estimează că, odată cu acest nou șoc petrolier, un ciclu de relaxare monetară mai devreme pare mai puțin probabil.
„Deși efectele de bază favorabile așteptate în vară rămân valabile, devine tot mai important nivelul inflației la care Banca Națională a României se va simți confortabil să înceapă reducerea dobânzilor. În contextul noului șoc petrolier, o relaxare mai rapidă a politicii monetare pare mai puțin probabilă.
În final, acest nou șoc de ofertă lovește o economie care deja prezintă trăsături de stagflație. Datele slabe din ianuarie privind vânzările cu amănuntul și producția industrială, împreună cu creșterea anticipată a inflației pe termen scurt, indică presiuni economice tot mai mari și posibilitatea unei noi contracții trimestriale a PIB-ului”, mai arată sursa citată.
Amintim că BNR a decis în ședința de marți, 17 februarie, să mențină neschimbate ratele dobânzilor cheie. Rata dobânzii de politică monetară a fost păstrată la 6,50% pe an, în timp ce facilitatea de creditare Lombard rămâne la 7,50%, iar facilitatea de depozit la 5,50% pe an.
Nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit au rămas, de asemenea, neschimbate. Următoarea ședință a Consiliului BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 aprilie 2026.
