Euro digital, în linie dreaptă. Cum se pregătește România
Proiectul monedei euro digitale avansează, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a decis recent să intre în etapa de pregătire pentru o fază-pilot în 2027 și pentru o lansare în 2029. În timp ce BCE accelerează planul, Banca Națională a României clarifică faptul că nu are, deocamdată, intenția de a dezvolta o versiune digitală a leului, dar participă la negocierile europene privind cadrul legislativ al monedei unice digitale.
Proiectul euro digital are la bază o propunere legislativă înaintată de Comisia Europeană în 2023, iar recent BCE a decis să pregătească lansarea până în 2029, cu o etapă-pilot în 2027.
În prezent, legislația europeană permite BCE să emită doar numerar fizic, nu și tokenuri digitale, astfel că proiectul are nevoie de aprobarea guvernelor UE și a Parlamentului European.
Un studiu PwC, comandat de sectorul bancar, estimează că implementarea ar putea costa până la 30 de miliarde de euro, însă BCE contestă aceste cifre, afirmând că bugetul real ar fi sub 6 miliarde de euro.
De ce vrea BCE un euro digital
Proiectul este justificat prin scăderea utilizării numerarului, de la 72% în 2019 la 52% în 2024, și prin dependența Europei de sistemele americane de plată.
Miniștrii de finanțe din cele 20 de state membre ale zonei euro au sprijinit recent inițiativa BCE, cerând adoptarea rapidă a cadrului legislativ care să permită lansarea monedei digitale.
Cu toate acestea, planul întâmpină opoziție tot mai puternică din partea marilor bănci europene și a europarlamentarilor. Instituții precum Deutsche Bank, BNP Paribas și ING avertizează că proiectul nu aduce beneficii clare pentru consumatori, ci riscă să submineze sistemele de plată din sectorul privat.
Eurodeputatul spaniol Fernando Navarrete, desemnat raportor pentru proiectul euro digital, avertizează că moneda digitală ar putea crea un sistem paralel de plăți, care ar bloca extinderea soluțiilor private la nivel european. El propune o variantă limitată, folosită doar ca alternativă la numerar pentru plăți offline, fără conexiune la internet, și nu pentru tranzacții online.
Asociația băncilor germane sprijină această poziție, descriind planurile BCE drept „prea complexe” și „prea costisitoare”, cu „beneficii reduse pentru consumatori”, notează Financial Times.
Ce face România
În contextul dezbaterilor europene privind implementarea monedei euro digitale și al proiectelor similare ale băncilor centrale din regiune, DigiEconomic a solicitat Băncii Naționale un punct de vedere referitor la eventualul proiect privind introducerea leului digital.
BNR a transmis că nu există nicio intenție de a dezvolta „leul digital”. În schimb, instituția participă activ la negocierile europene privind cadrul legislativ al euro digital și se pregătește pentru adaptarea infrastructurilor de plăți atunci când moneda digitală europeană va fi introdusă.
„În acest moment, raportat la informațiile pe care le deținem la nivelul direcției Monitorizare a infrastructurilor pieței financiare și a plăților, nu există intenția demarării unui proiect similar celui euro-digital, la nivel național.
În ceea ce privește moneda euro-digital, menționăm faptul că reprezentanți din cadrul direcției mai sus amintite sunt implicați în proiectul de negociere a cadrului legislativ, care va sta la baza distribuției și utilizării euro-digital ca și mijloc de plată. Aderarea la poziția coordonată la nivel european este esențială pentru menținerea unui dialog eficient, pentru pregătirea infrastructurilor și pentru consolidarea integrării viitoare în zona euro.
Pe acest fond, există disponibilitatea de aliniere, în mod gradual, la inițiativele europene, adoptând un cadru de pregătire, care va permite atât conformarea deplină la momentul oportun, cât și o tranziție eficientă și sigură către utilizarea euro digital”, a transmis BNR.
