Finanțări de peste 2 miliarde de euro pentru România: concluziile vizitei ministrului Finanțelor în SUA
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a încheiat vizita de lucru desfășurată la Washington, D.C. și New York, unde a condus delegația României la reuniunile de primăvară ale Grupul Băncii Mondiale și Fondul Monetar Internațional.
Din delegație au făcut parte și ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Participarea acestora reflectă caracterul intersectorial al proiectelor discutate, în special în domeniile energiei, infrastructurii și sănătății.
Vizita a inclus întâlniri cu instituții financiare internaționale, agenții de rating, investitori și reprezentanți ai administrației Statelor Unite (SUA), într-un context marcat de nevoia de finanțare a investițiilor și de consolidare fiscală.
Finanțări și proiecte discutate cu instituțiile internaționale
În cadrul întâlnirilor cu reprezentanții Grupul Băncii Mondiale, inclusiv Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), Corporația Financiară Internațională și Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor (MIGA), au fost analizate opțiuni de finanțare pentru proiecte strategice.
Printre principalele sume discutate se numără:
- aproximativ 1 miliard de euro pentru retehnologizarea Reactorului 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă, prin instrumente ale Băncii Mondiale;
- aproximativ 495 milioane de euro pentru proiecte ale Transgaz, prin garanții MIGA (asigurări de risc politic și garanții de credit pentru investiții în țări în curs de dezvoltare n.r.);
- circa 90 milioane de euro pentru măsuri de sprijin în contextul provocărilor economice și energetice, prin programe ale Băncii Mondiale, inclusiv mecanismul CERP.
În plus, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și-a exprimat disponibilitatea de a contribui cu aproximativ 400 milioane de euro la proiectul de la Cernavodă, fără garanție suverană.
A fost discutată și pregătirea unui împrumut de tip Development Policy Loan (DPL) de aproximativ 650 milioane de dolari, destinat susținerii reformelor structurale, în special în sectorul energetic și în domeniul accesului la finanțare pentru IMM-uri.
Dialog cu FMI și alte instituții financiare
În cadrul discuțiilor cu Fondul Monetar Internațional (FMI), reprezentat de Alfred Kammer, au fost analizate evoluțiile economice recente și procesul de consolidare fiscală.
Potrivit Ministerului Finanțelor, FMI a apreciat progresele realizate și și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini România în gestionarea riscurilor economice generate de contextul internațional.
Întâlniri cu oficiali ai administrației SUA
Vizita a inclus și întâlniri cu reprezentanți ai administrației americane, printre care oficiali din Departamentul pentru Energie, Departamentul pentru Comerț și Departamentul Trezoreriei.
Discuțiile s-au concentrat pe cooperarea în domeniul energiei, în special nucleară, pe proiecte de infrastructură și pe consolidarea relațiilor economice bilaterale. Au fost analizate și oportunități de implicare a instituțiilor financiare americane, precum Export-Import Bank of the United States și U.S. International Development Finance Corporation, în finanțarea proiectelor din România.
În cadrul întâlnirilor cu reprezentanții Oficiului Reprezentantului pentru Comerț al SUA au fost discutate și aspecte legate de accesul companiilor românești pe piața americană și de procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Discuții cu agențiile de rating și investitori
Un alt element important al vizitei a fost dialogul cu agențiile de rating Moody’s, Standard & Poor’s și Fitch Ratings, precum și cu investitori instituționali.
În cadrul acestor întâlniri au fost prezentate evoluțiile economice recente, inclusiv execuția bugetară din primul trimestru, care indică un deficit mai redus comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Reprezentanții agențiilor au subliniat importanța continuării consolidării fiscale, reducerii deficitului de cont curent și menținerii stabilității politice. Totodată, au fost reiterate îngrijorări privind posibile riscuri generate de instabilitate politică.