FMI solicită reforme din partea UE: Să utilizeze împrumuturile comune pentru a-şi acoperi necesarul de cheltuieli
Pentru a face față cheltuielilor tot mai mari care se preconizează în următorii 15 ani, țările Uniunii Europene (UE) trebuie să se reformeze și adapteze din punct de vedere fiscal, consideră Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Consolidarea fiscală şi împrumuturile comune sunt un prim pas spre dezideratul indicat de FMI, informează Reuters.
„Dacă nu va fi controlată, datoria publică va intra pe o traiectorie nesustenabilă. În eventualitatea în care nu se schimbă politicile, datoria unei ţări europene medii ar ajunge la 130% din PIB până în 2040, dublu comparativ cu nivelul actual”, avertizează instituția.
Pentru a preveni un astfel de scenariu, ţările UE trebuie să îmbunătăţească stimulentele, pentru ca cetăţenii lor să se deplaseze în interiorul blocului comunitar pentru a găsi de lucru şi pentru ca firmele să îi angajeze.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
GHID Baterii pentru prosumatori, cu bani de la stat. Finanțare de până la 15.000 de lei. Cine poate beneficia și care sunt condițiile
Ce propune FMI
Reforma sistemelor de pensii şi o vârstă de pensionare mai mare ar fi de ajutor, la fel ca şi garanţiile guvernamentale pentru investiţii mai riscante în proiecte cu emisii reduse de carbon şi rezistente la schimbările climatice, care ar ajuta şi la atragerea capitalului privat.
De asemenea, UE ar trebui să îşi integreze pieţele energetice, să faciliteze circulaţia economiilor cetăţenilor spre investiţiile profitabile din întregul bloc comunitar şi să unifice legislaţia care acum diferă adesea de la o ţară la alta.
În sfârşit, guvernele statelor membre UE ar trebui să fie de acord că inovarea, energia şi apărarea sunt bunuri publice europene şi ar trebui finanţate prin împrumuturi comune.
Vezi și: Investitorii ignoră şocul războiului din Iran. Revin în piețele emergente
Consolidarea fiscală rămâne baza dezvoltării
În ipoteza în care reformele ar fi adoptate în integralitate, majoritatea ţărilor din UE vor avea nevoie în continuare de consolidare fiscală pentru a plasa datoria pe o traiectorie descendentă, deşi cu cât reformele vor fi mai ambiţioase, cu atât va fi nevoie de mai puţină consolidare.
Fondul avertizează că în lipsa unor acțiuni ferme din partea guvernelor, problemele deja existente nu vor face decât să se agraveze.
„Abordarea bazată pe improvizaţii, pe care multe ţări au adoptat-o până acum, îşi atinge limitele, iar un răspuns strategic pare esenţial pentru a răspunde presiunilor tot mai mari pe partea de cheltuieli. Efectuarea de reforme graduale sau ajustările de suprafaţă sunt, cel mai probabil, inadecvate”, transmite insituția.
În cadrul discuțiilor purtate pe 23 mai la reuniunea informală a miniştrilor de Finanțe din UE, a fost abordat și subiectul datoriilor comune, unul extrem de controversat. Spania, Italia și Franţa susțin proiectul, în timp ce Germania și țările nordice se opun vehement ideii.
Citește mai mult: Cât ne va costa criza politică. Economist: Efectele pot fi dezastruoase. Factura, până în iunie, s-ar putea ridica la peste 5 mld. euro
