GRAFICE Raport BNR: Economia României a încetinit în 2025. Inflația a rămas ridicată, iar consolidarea fiscală continuă
Economia României a continuat să crească în 2025, însă într-un ritm mai lent decât în anii anteriori, pe fondul încetinirii consumului, al dezechilibrelor fiscale persistente și al unui context internațional marcat de incertitudini.
În același timp, inflația s-a redus comparativ cu nivelurile record din ultimii ani, însă a rămas peste intervalul țintit de Banca Națională a României (BNR), care avertizează că riscurile la adresa economiei continuă să fie ridicate.
Potrivit Raportului anual al BNR, publicat vineri, 26 iunie, Produsul Intern Brut (PIB) a continuat să avanseze în 2025, însă ritmul de creștere s-a temperat, pe fondul unei cereri interne mai moderate și al unei contribuții mai reduse din partea consumului populației.
Banca centrală arată că investițiile au rămas unul dintre principalii factori care au susținut economia, în special datorită proiectelor finanțate din fonduri europene și implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Formarea brută de capital fix și-a menținut contribuția pozitivă la PIB, în ciuda unui climat economic mai puțin favorabil.
În același timp, consumul privat și-a redus ritmul de creștere, pe fondul dobânzilor ridicate și al presiunilor exercitate de inflație asupra puterii de cumpărare.
Inflația continuă să depășească ținta BNR
După nivelurile foarte ridicate înregistrate în perioada 2022-2023, inflația a continuat să scadă și în 2025, însă procesul de dezinflație s-a dovedit mai lent decât anticipau inițial autoritățile monetare.
BNR explică faptul că reducerea inflației a fost susținută de diminuarea presiunilor venite din partea prețurilor la energie și materii prime, însă inflația de bază s-a menținut la un nivel ridicat, alimentată de costurile salariale și de cererea internă încă robustă.
În acest context, banca centrală a menținut o politică monetară prudentă, apreciind că este necesară păstrarea unor condiții financiare suficient de restrictive pentru readucerea inflației către ținta de 2,5%, plus-minus 1 punct procentual pe termen mediu.
Deficitele rămân una dintre cele mai mari vulnerabilități
Raportul atrage atenția că dezechilibrele fiscale și externe continuă să reprezinte principalele vulnerabilități ale economiei românești.
Deficitul bugetar ridicat menține presiuni asupra finanțelor publice și limitează spațiul de manevră al politicilor economice, în timp ce deficitul de cont curent continuă să reflecte diferența dintre consumul intern și capacitatea economiei de a produce bunuri și servicii competitive.
BNR avertizează că ajustarea acestor dezechilibre este esențială pentru menținerea stabilității macroeconomice și pentru păstrarea încrederii investitorilor.
Investițiile și fondurile europene susțin economia
Unul dintre elementele pozitive evidențiate în raport îl reprezintă investițiile, în special cele finanțate din fonduri europene.
BNR subliniază că absorbția fondurilor europene și implementarea proiectelor din PNRR au continuat să susțină activitatea economică și investițiile publice, contribuind la modernizarea infrastructurii și la stimularea investițiilor private.
Instituția consideră că utilizarea eficientă a acestor resurse va rămâne unul dintre principalii factori care pot sprijini creșterea economică în următorii ani.
Riscurile externe continuă să fie ridicate
Banca Națională atrage atenția că perspectivele economiei sunt influențate și de o serie de factori externi.
Printre principalele riscuri sunt menționate tensiunile geopolitice, volatilitatea prețurilor la energie și materii prime, încetinirea economiei europene și modificările condițiilor de finanțare pe piețele internaționale. Totodată, banca centrală arată că eventualele întârzieri în implementarea reformelor și investițiilor asumate prin PNRR pot afecta perspectivele de creștere ale economiei românești.
BNR: Este nevoie de consolidare fiscală și reforme
În concluziile raportului, banca centrală apreciază că economia României dispune în continuare de factori care pot susține creșterea pe termen mediu, însă avertizează că această evoluție depinde de continuarea consolidării fiscale, de implementarea reformelor structurale și de utilizarea eficientă a fondurilor europene.
Instituția consideră că reducerea inflației și corectarea dezechilibrelor macroeconomice vor rămâne prioritățile politicii economice în perioada următoare, în condițiile unui mediu internațional care continuă să fie marcat de incertitudini.
Vezi aici raportul complet
Te-ar putea interesa și Impozitarea proprietăților la valoarea de piață a fost eliminată din PNRR. România păstrează însă reforma. Avertismentul economiștilor