Analiză GRAFICE Scumpirea petrolului se vede în economia României. Oficial BNR: „Prețurile de consum resimt acest șoc aproape instantaneu”
Conflictul din Orientul Mijlociu începe să producă efecte economice majore la nivel global și pune presiune directă asupra inflației, creșterii economice și stabilității financiare, avertizează Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), profesor universitar și economist.
Într-o analiză privind impactul economic al tensiunilor din Golf, oficialul BNR susține că actualul șoc energetic generează simultan inflație ridicată și încetinire economică, într-un context deja fragil pentru România, marcat de deficit bugetar mare, costuri ridicate de finanțare și instabilitate politică.
Potrivit analizei prezentate de Cosmin Marinescu, prețul petrolului Brent a crescut accelerat în ultimele luni, pe fondul tensiunilor din Golful Persic și al blocajelor din zona Strâmtorii Ormuz.
Viceguvernatorul BNR arată că petrolul Brent a ajuns în martie la aproximativ 103 dolari pe baril, cu aproape 50% peste nivelurile din primele două luni ale anului, iar în aprilie a urcat la circa 115 dolari/baril.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Bolojan anunță noi investiții în infrastructura energetică: Se alocă 150 de milioane euro pentru dezvoltarea instalaţiilor de stocare
În prognozele Energy Information Administration (Administrația pentru Informații în Domeniul Energiei) din Statele Unite), prețul petrolului pentru trimestrul al doilea este estimat la peste 110 dolari/baril.
Vezi și Petrolul sare din nou de 100 de dolari: tensiunile dintre SUA, Iran și Israel mișcă piețele globale
„Cu sau fără armistițiu durabil, războiul din Orientul Mijlociu alimentează incertitudini severe, antrenând creșterea inflației, în tandem cu încetinirea activității economice”, afirmă Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR.
Acesta explică faptul că efectele sunt vizibile aproape imediat în prețurile carburanților și în costurile de producție, care se transmit ulterior în prețurile de consum.
BNR avertizează asupra unei noi presiuni inflaționiste
Oficialul BNR estimează că actualul șoc energetic ar putea adăuga între 1,5 și 2 puncte procentuale peste traiectoria de inflație prognozată anterior, dacă tensiunile din regiune persistă.
„Prețurile de consum resimt acest șoc aproape instantaneu și chiar anticipat, în special pe canalul combustibililor. Însă cele mai expuse la o accelerare pe termen mai lung sunt costurile de producție, care vor presa în continuare asupra prețurilor de consum”, explică Marinescu.
În analiza sa, viceguvernatorul BNR subliniază că războiul produce deja perturbări în lanțurile de aprovizionare și afectează activitatea economică europeană.
Potrivit datelor citate de acesta, indicatorul PMI (indicele managerilor de achiziții) pentru zona euro a scăzut în aprilie sub pragul de 50 de puncte, nivel care semnalează perspective de contracție economică.
România resimte deja efectele scumpirii energiei
Cosmin Marinescu afirmă că economia României este deja afectată de creșterea prețurilor la combustibili și energie, chiar dacă cererea internă se află într-o perioadă de slăbiciune.
„În România, în pofida fazei deficitare a cererii din economie, majorarea prețurilor la energie a determinat creșterea inflației peste așteptări în luna martie, la aproape 10%. Principala cauză a fost scumpirea combustibililor cu circa 13%, iar luna aprilie va aduce un nou impuls al inflației, la peste 10%”, afirmă viceguvernatorul BNR.
Acesta avertizează că efectele asupra consumului sunt deja vizibile. Potrivit datelor prezentate în analiză, vânzările cu amănuntul erau în februarie în scădere cu 6,8% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Marinescu atrage atenția că prelungirea tensiunilor din Golful Persic ar putea menține pentru mai multe trimestre ceea ce numește „inflația Ormuz”, adică presiunea inflaționistă generată de blocajele energetice și de scumpirea petrolului.
BNR menține o abordare prudentă privind dobânzile
În acest context, BNR a decis în aprilie să păstreze neschimbată rata dobânzii de politică monetară și să adopte o strategie prudentă de tip „wait-and-see”.
„Tipologia șocului, conjunctura economică și balanța riscurilor au determinat o reacție de tip wait-and-see. Reacția de manual a băncilor centrale a fost aceea de a evita schimbarea parametrilor politicii monetare”, explică oficialul BNR.
Vezi și De ce a menținut BNR dobânda-cheie la 6,5%: Inflația ridicată și incertitudinile blochează relaxarea
Viceguvernatorul avertizează că o majorare rapidă a dobânzilor ar putea afecta suplimentar economia, mai ales dacă tensiunile geopolitice se atenuează în perioada următoare.
„O intervenție acum, prin înăsprirea condițiilor monetare, s-ar putea dovedi prematură, în eventualitatea în care conflictul va înceta relativ curând”, afirmă Marinescu.
Economia globală încetinește, iar România rămâne vulnerabilă
Analiza viceguvernatorului BNR arată că actuala criză energetică afectează și perspectivele de creștere economică la nivel mondial.
Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI) citate de oficialul BNR, economia globală ar putea încetini cu circa 0,3 puncte procentuale față de media ultimilor doi ani.
În cazul României, prognozele de creștere economică au fost deja revizuite în jos de instituțiile financiare internaționale. Banca Mondială estimează o creștere de aproximativ 0,5% în 2026, iar FMI prognozează circa 0,7%.
Vezi și FMI: Războiul din Orientul Mijlociu afectează puternic economia mondială
„România se distinge prin inflație ridicată și creștere economică modestă, dar și prin dezechilibre bugetare și de cont curent persistente”, avertizează Cosmin Marinescu.
Viceguvernatorul BNR subliniază că România continuă să aibă cea mai ridicată primă de risc din regiune, iar costurile de finanțare ale datoriei publice au crescut puternic în ultimii ani.
Potrivit acestuia, cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice au ajuns la 2,8% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2025 și sunt estimate la aproximativ 3% din PIB în bugetul pentru 2026.
Stabilitatea politică și consolidarea fiscală, considerate esențiale
În analiza sa, viceguvernatorul BNR afirmă că România trebuie să continue consolidarea fiscală și implementarea investițiilor asumate prin PNRR și alte programe europene.
„Prioritatea României rămâne consolidarea fiscală, nu doar din perspectiva stabilității macroeconomice, dar și pentru crearea spațiului necesar politicii monetare”, afirmă Marinescu.
Oficialul avertizează și asupra impactului pe care actuala criză politică îl poate avea asupra încrederii investitorilor și asupra credibilității economice a României.
„Nevoia de stabilitate politică și guvernamentală este deosebit de importantă în acest an, având în vedere miza strategică a obiectivelor asumate, de consolidare a situației finanțelor publice, de implementare a investițiilor din fonduri europene și de aderare la OECD în 2026”, concluzionează viceguvernatorul BNR.
Vezi și Investitorii fug de aur după scumpirea petrolului și escaladarea tensiunilor dintre SUA și Iran
