Guvernul cere retrimiterea Legii decarbonizării în Parlament. Pîslaru avertizează că sunt puse în joc granturi PNRR de 5 miliarde euro
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că modificările adoptate de Parlament la Legea decarbonizării pot bloca procesarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care includ granturi de aproximativ cinci miliarde de euro.
Guvernul va solicita președintelui Nicușor Dan să retrimită legea în Parlament pentru reexaminare, avertizând că, în forma actuală, aceasta riscă să afecteze finanțarea europeană, anunță Pîslaru.
Camera Deputaților a adoptat miercuri, 5 august, în calitate de for decizional, proiectul privind măsurile pentru decarbonizarea sectorului energetic, după ce Senatul a introdus un amendament potrivit căruia nicio capacitate de producție a energiei nu poate fi închisă înainte ca o capacitate echivalentă să fie pusă în funcțiune.
Guvernul: amendamentul modifică un jalon deja îndeplinit
După votul final, Dragoș Pîslaru a declarat că amendamentul nu schimbă situația din sistemul energetic, întrucât Executivul nu intenționa să închidă în perioada următoare grupurile pe cărbune.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
România scapă de junk. Moody's reconfirmă ratingul de țară. Nazare: Un semnal important pe care am dorit să-l transmitem piețelor
Potrivit ministrului, Guvernul notificase deja Comisia Europeană că actualele capacități trebuie menținute în funcțiune cel puțin până după iarna viitoare și până la punerea în funcțiune a unor noi unități de producție, inclusiv centrala de la Mintia.
„Astăzi a fost adoptat un amendament care nu face decât să strice legislația din Ordonanța de urgență nr. 108/2022, care ne-a adus banii prin cererea de plată nr. 2, pentru jalonul 114”, a afirmat Pîslaru.
Acesta susține că modificarea afectează un jalon deja validat și plătit de Comisia Europeană, ceea ce ridică problema așa-numitei „reversibilități”, și anume modificarea unei reforme deja asumate și finanțate prin PNRR.
Comisia Europeană a transmis deja un răspuns tehnic
Ministrul a precizat că ministerul pe care îl conduce a solicitat Comisiei Europene o evaluare înainte de votul final din Parlament, iar răspunsul tehnic confirmă existența unui risc.
„Am primit negru pe alb răspunsul tehnic. Acesta spune foarte clar că jalonul 114 este afectat și că avem o problemă de reversibilitate”, a declarat Pîslaru.
În opinia sa, România riscă atât o penalitate financiară pentru jalonul deja plătit, evaluat la aproximativ 600 de milioane de euro, cât și blocarea procesării următoarelor cereri de plată.
Cererile de plată 5 și 6 ar putea fi amânate
Pîslaru afirmă că problema nu se limitează la corecția financiară aferentă jalonului deja îndeplinit.
Potrivit acestuia, cererea de plată nr. 5, care conține aproximativ două miliarde de euro în granturi, era pregătită pentru depunere, iar alte trei miliarde de euro sunt incluse în ultima cerere de plată din PNRR.
„În acest context, avem expusă întreaga sumă de cinci miliarde de euro, din cauza reversibilității adoptate astăzi”, a avertizat ministrul.
Acesta a explicat că, dacă legea intră în vigoare în forma actuală, Comisia Europeană poate suspenda procesarea cererilor până când România revine asupra modificărilor legislative.
Guvernul cere intervenția președintelui
În acest context, Executivul intenționează să îi prezinte președintelui Nicușor Dan argumentele pentru retrimiterea legii în Parlament.
„Miza acum este să ne îndreptăm către președintele țării, care reprezintă ultimul bastion pentru ca această lege să nu intre în vigoare”, a declarat ministrul.
Pîslaru a subliniat că o eventuală retrimitere la Parlament ar permite eliminarea amendamentului contestat și evitarea suspendării finanțărilor europene.
Potrivit acestuia, dacă legea ar fi corectată ulterior, Comisia Europeană ar putea relua procesarea cererilor de plată, fără ca România să piardă definitiv fondurile.
Te-ar putea interesa și Debitul Dunării atinge din nou pragul minim istoric. Nivelul scăzut pune presiune pe sistemul energetic și transportul fluvial
Disputa privind centralele pe cărbune
Amendamentul adoptat de Parlament a fost susținut de PSD și AUR și prevede că o capacitate energetică nu poate fi închisă înainte de punerea în funcțiune a uneia echivalente.
Guvernul și Ministerul Investițiilor susțin însă că această modificare nu produce efecte practice asupra funcționării sistemului energetic, deoarece Executivul decisese deja menținerea grupurilor pe cărbune până după sezonul rece, în baza studiului de adecvanță realizat de Transelectrica.
În schimb, autoritățile avertizează că modificarea unui jalon deja validat prin PNRR poate avea consecințe asupra relației cu Comisia Europeană și asupra calendarului de plată al fondurilor europene.
Deputatul PNL Ionel Bogdan a criticat forma adoptată a legii, susținând că modificările aprobate în Parlament pun în pericol finanțarea europeană.
„Astăzi am asistat la un nou concurs de populism în Camera Deputaților, un concurs între PSD și AUR, pe amendamente care pot aduce prejudicii foarte mari României”, a declarat parlamentarul.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene urmează să transmită Comisiei Europene forma finală a legii adoptate și, de asemenea, să înainteze Administrației Prezidențiale argumentele prin care solicită reexaminarea actului normativ înainte de promulgare.
