Guvernul discută noua Strategie feroviară 2026-2030. Necesarul de finanțare depășește 26 de miliarde de euro
Guvernul are pe agenda ședinței extraordinare de miercuri, 19 august, proiectul de hotărâre pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030, document care estimează un necesar total de finanțare de peste 26,3 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 132,2 miliarde de lei, pentru următorii cinci ani.
Update Proiectul a fost adoptat
Știrea inițială
Noua strategie acoperă mentenanța, reparațiile, reînnoirea, operarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii feroviare și stabilește ca prioritate absolută recuperarea deficitului acumulat în ultimele decenii.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Statul sprijină extinderea rețelei fotovoltaice. Se alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea unităților de producere și stocare
Te-ar putea interesa și Raport OCDE: România accelerează pe autostrăzi, dar „derapează” la întreținere și transport feroviar. Ce recomandă experții
Peste 26 de miliarde de euro necesari în următorii cinci ani
Potrivit documentului, necesarul total de finanțare pentru perioada 2026-2030 este estimat la 26,34 miliarde de euro.
Din această sumă, aproximativ 9,66 miliarde de euro sunt necesare pentru întreținere, reparații curente și reînnoirea infrastructurii.
Defalcarea arată un necesar de:
- 6,76 miliarde de euro pentru întreținere;
- 235 de milioane de euro pentru reparații curente;
- 2,67 miliarde de euro pentru reînnoirea infrastructurii.
Alte aproximativ 10,83 miliarde de euro sunt destinate proiectelor de investiții eligibile pentru finanțare din fonduri europene nerambursabile, iar 5,85 miliarde de euro sunt estimate pentru alte proiecte.
Necesarul anual variază între aproximativ 4,82 și 5,67 miliarde de euro.
Infrastructura feroviară a primit mai puțin de jumătate din finanțarea necesară în ultimii cinci ani
Strategia include și o evaluare a perioadei 2021-2025, care arată un deficit important de finanțare.
Pentru activitățile de mentenanță și reînnoire au fost alocate fonduri reprezentând doar 49,46% din necesar, iar pentru lucrările de modernizare nivelul de finanțare a fost de 43,47% din necesar.
Per total, gradul de asigurare a finanțării infrastructurii feroviare publice a fost de numai 45,76%.
Doar pentru întreținere, reparații curente și reînnoire, deficitul de finanțare a depășit 12 miliarde de lei în perioada analizată.
Documentul arată că subfinanțarea se înscrie într-un proces care durează de aproximativ 35 de ani și care a avut efecte directe asupra stării rețelei.
Peste 72% din liniile curente și directe aveau scadența de reînnoire depășită în 2025
Una dintre cele mai severe probleme identificate este creșterea restanțelor la reînnoirea liniilor de cale ferată.
Potrivit notei de fundamentare, în 1990, liniile curente și directe ajunse la scadența de reînnoire însumau 1.364 de kilometri, respectiv 10,1% din total. În 2010, lungimea acestora ajunsese la 5.596 de kilometri, echivalentul a 41,14% din rețea, iar în 2025 a urcat la 9.753 de kilometri, respectiv 72,56% din total.
Strategia arată că lungimea liniilor epuizate din punct de vedere tehnic aproape s-a dublat într-o perioadă de 15 ani și s-a cvadruplat în două decenii.
Traficul feroviar a scăzut, deși ținta era o creștere de 25%
Documentul arată și o deteriorare a pieței transportului feroviar. În perioada analizată, transportul de călători a scăzut cu 2,45%, transportul de marfă cu 22,89%, iar piața totală a transportului feroviar cu 7,99%.
Evoluția contrastează cu obiectivele stabilite prin Programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată, care urmărea o creștere cu 25% a traficului feroviar.
Prioritate: recuperarea restanțelor la reînnoire
Strategia 2026-2030 stabilește trei obiective strategice generale. Primul și considerat prioritar este recuperarea în ritm accelerat a restanțelor privind reînnoirea infrastructurii feroviare.
Celelalte două obiective vizează creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă și integrarea României în spațiul feroviar unic european.
Documentul prevede continuarea proiectelor începute în perioada 2021-2025, revizuirea unor acțiuni strategice, lansarea celor care nu au fost inițiate și accelerarea programelor de reînnoire.
Strategia include și proiectele prioritare prevăzute în Master Planul General de Transport pentru perioada 2026-2030, inclusiv cele privind modernizarea rețelei TEN-T și a coridoarelor feroviare europene.
Potrivit documentului, unul dintre efectele urmărite este transferarea unei părți a transportului de călători și de marfă de pe șosele către calea ferată, ceea ce ar putea contribui la reducerea congestiei rutiere, a accidentelor și a blocajelor în trafic.
Strategia completă poate fi regăsită AICI.
Te-ar putea interesa și Pîslaru: Riscurile de a rata investițiile din PNRR sunt „mai degrabă marginale”. Ce se întâmplă cu autostrada A7 și sistemul feroviar
