Guvernul lansează un mecanism de recompensare a performanței pentru personalul de la ANAF
În ședința de guvern din 2 iulie Executivul a stabilit proiectele care vor trebui adoptate astfel încât România să-și încaseze sumele aferente Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Dintre cele 6 inițiative prezentate de premierul interimar, Ilie Bolojan, în cadrul conferinței de presă organizate la Palatul Victoria pe 2 iulie, se numără proiectul bonus-malus.
Prin acest demers se instituie un mecanism de recompensare a performanței pentru personalul de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), de la Ministerul Finanțelor și Antifraudă, în vederea consolidării colectării veniturilor la bugetul de stat și combaterii evaziunii fiscale.
„Acest proiect va fi prezentat Comisiei Europene. Urmează să primim un punct de vedere până la începutul săptămânii viitoare și va fi transmis pe circuitul parlamentar. O primă formă este deja depusă în Parlament”, a declarat Bolojan.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Petrolul trece de 107 dolari/baril. „Din această săptămână, sunt șanse ca litrul de benzină să fie 10 lei și 11 lei cel de motorină”
Premierul interimar a subliniat necesitatea adoptării reformelor, în caz contrar, România riscă să piardă peste 4 miliarde de euro.
Citește și: Ce înseamnă premiile de performanță în noua lege a salarizării. Se aplică doar în învățământ și ANAF
Cum funcționează bonus-malus
Noul sistem recompensează performanța funcționarilor publici din administrația fiscală, însă penalizează rezultatele clasificate drept satisfăcătoare.
„Mecanismul de tip bonus-malus este necesar pentru a asigura o legătură directă între resursele salariale suplimentare și performanța efectivă a instutuției, în corelare cu obiectivele de reformă asumate de România în cadrul PNRR - Reforma R1 - reforma ANAF prin digitalizare, jalonul 197.
Mecanismul nu instituie un privilegiu salarial, ci un instrument specific de management al performanței, aplicabil acolo unde rezultatele activității pot fi evaluate pe baza unor indicatori financiari obiectivi și unde creșterea performanței instituționale generează suplimentare pentru bugetul public”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul.
Prin introducerea unei grile de rezultate se evită transformarea stimulentului într-un drept salarial permanent. Astfel, recompensa este variabilă, temporară și condiționată de atingerea unor indicatori de performanță.
Proiectul prevede că valoarea totala a sumelor acordate cu titlu de recompensă financiara într-un an calendaristic nu poate depășii 12% din sumele prevazute pentru cheltuielile cu salariile de bază în bugetul aprobat pentru anul respectiv.
De asemenea, vor fi recompensați salariații care participă la cazurile în care sunt atrase la buget sume de peste 1 milion de euro, cu condiția ca acestea să fie confirmate de instanțe prin hotărâri judecătorești definitive și efectiv încasate de sistem. Pentru această categorie se alocă o cotă de 3% din totalul sumelor suplimentare virate anual în buget. Această bonusare nu vine cu presiuni bugetare deoarece este finanțată din sumele recuperate peste pragurile de performanță.
În ceea ce privește sancțiunile aplicate, conform Ordonanței de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019, articolul 485, litera c, diminuarea drepturilor salariale se produce atunci când performanțele profesionale individuale evaluate în cadrul verificărilor anuale sunt notate cu calificativul „satisfăcător“. În acest caz, angajații sunt penalizați cu 10% din salariu.
Personalul din administrația fiscală trebuie să respecte regulile generale din Codul Administrativ (OUG 57/2019).
