IMM România critică majorarea salariului minim. „Firmele sunt deja sub presiunea inflației”. Sindicaliștii cer 5.000 lei brut din 2027
Majorarea salariului minim brut pe economie nu reprezintă, în acest moment, o soluție potrivită pentru mediul de afaceri, avertizează marți. 30 iunie, președintele IMM România, Florin Jianu. Acesta susține că firmele sunt deja afectate de inflația ridicată și de creșterea costurilor, iar o nouă majorare a salariului minim ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu antreprenorii din județul Neamț.
Președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România a arătat că economia traversează o perioadă dificilă, iar nivelul inflației din România continuă să fie mult peste media Uniunii Europene.
„Suntem într-o perioadă de criză, într-o perioadă cu o inflaţie mult prea ridicată. Mi-e greu să explic la nivel european, când ne întâlnim cu colegii noştri de la alte organizaţii, că inflaţia în România e de peste 10%, când media europeană este de 2-2,3%. Vă daţi seama cât ia din competitivitatea companiilor româneşti?”, a declarat Florin Jianu.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Bolojan anunță noi investiții în infrastructura energetică: Se alocă 150 de milioane euro pentru dezvoltarea instalaţiilor de stocare
Potrivit acestuia, diferența semnificativă dintre inflația din România și cea din celelalte state europene afectează competitivitatea companiilor românești și le reduce capacitatea de a concura pe piața europeană.
IMM-urile cer reducerea taxării muncii, nu doar salarii mai mari
Florin Jianu spune că mediul de afaceri nu contestă necesitatea creșterii salariilor, însă consideră că aceasta ar trebui însoțită de o reformă a fiscalității muncii.
„Înţelegem necesitatea şi suntem absolut de acord că salariile trebuie să crească, salariile trebuie să fie adecvate, dar în egală măsură trebuie să ne uităm şi pe impozitare şi pe felul în care este construită impozitarea pe muncă în România. Şi acum, din 300 de lei mărirea salariului minim pe economie, la oameni ajung 125 de lei”, a afirmat președintele Consiliului Național al IMM-urilor.
În opinia acestuia, o parte importantă din majorarea salarială este absorbită de taxe și contribuții, astfel încât beneficiul resimțit de angajați este considerabil mai redus decât costul suportat de angajatori.
Critici și pentru reformele din sectorul public
Reprezentantul IMM-urilor consideră că măsurile de reformă nu ar trebui să vizeze doar mediul privat.
„Începem reformele cu mediul de afaceri şi terminăm tot cu mediul de afaceri, că nu se mai fac reformele şi în mediul public dintr-un motiv sau altul”, a spus Florin Jianu.
Acesta susține că autoritățile ar trebui să urmărească un echilibru între reformele aplicate companiilor și cele implementate în administrația publică.
Eliminarea compensării la motorină va aduce noi costuri pentru firme
Florin Jianu a criticat și expirarea, de la 1 iulie, a schemei de compensare a prețului motorinei, care reducea acciza cu 38 de bani pe litru.
Potrivit acestuia, măsura va genera costuri suplimentare pentru companii și va alimenta presiunile inflaționiste.
„Este o veste nu tocmai bună pentru perioada următoare, pentru că iarăşi contribuie la creşterea costurilor, la creşterea preţurilor, care şi aşa sunt sau nu sunt suportabile, pentru că nu poţi să creşti la nesfârşit. Eşti într-o competitivitate cu alte pieţe, vin produse de import şi intri într-o spirală din care nu mai reuşim să ieşim”, a avertizat acesta.
În opinia președintelui Consiliului Național al IMM-urilor din România, eliminarea compensării pentru motorină, combinată cu nivelul ridicat al inflației și cu majorarea costurilor salariale, riscă să afecteze și mai mult competitivitatea companiilor românești, în special în raport cu firmele și produsele din celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Vezi și În prima zi după expirarea plafonării, carburanții s-au scumpit. Cât costă acum benzina și motorina
Sindicatele: Majorarea vine prea târziu și nu acoperă pierderea puterii de cumpărare
O poziție diferită are Blocul Național Sindical (BNS), care susține că majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei este insuficientă și a fost aplicată cu șase luni mai târziu decât prevedea mecanismul stabilit prin lege.
Potrivit sindicaliștilor, salariul minim ar fi trebuit actualizat încă de la 1 ianuarie 2026, iar noua valoare nu reușește să compenseze pierderea puterii de cumpărare acumulată în ultimul an și jumătate.
BNS estimează că aproximativ 1,76 milioane de salariați remunerați cu salariul minim sau cu venituri apropiate acestuia au devenit „monedă de schimb” în negocierile dintre Guvern și mediul de afaceri.
Sindicaliștii susțin că Executivul a ales nivelul minim permis de lege pentru noul salariu și a amânat aplicarea acestuia până la 1 iulie, pentru a reduce presiunea asupra companiilor afectate de măsurile fiscale adoptate în ultimul an.
În opinia BNS, efectele inflației au erodat semnificativ veniturile celor mai slab plătiți angajați. Organizația afirmă că salariul minim net a pierdut aproximativ 340 de lei din puterea de cumpărare în ultimele 18 luni, echivalentul unei diminuări de circa 13%.
Sindicatele atrag atenția că majorarea salariului minim este însoțită și de reducerea facilității fiscale pentru angajații plătiți cu salariul minim, suma neimpozabilă scăzând de la 300 de lei la 200 de lei începând cu 1 iulie. În aceste condiții, susține BNS, creșterea salarială nu reușește să acopere integral pierderile provocate de inflație.
BNS cere un salariu minim de 5.000 de lei de la 1 ianuarie 2027
În perspectiva negocierilor pentru salariul minim din 2027, Blocul Național Sindical solicită ca acesta să fie stabilit la 5.000 de lei brut, argumentând că doar o astfel de valoare ar permite recuperarea puterii de cumpărare pierdute și ar respecta principiile prevăzute de legislația europeană privind salariile minime adecvate.
Sindicaliștii susțin că salariul minim ar trebui stabilit printr-un mecanism transparent și predictibil, bazat pe evoluția reală a inflației și a costului vieții, astfel încât să asigure un nivel de trai decent pentru lucrători și familiile acestora.
