IMM-urile critică noua lege a salarizării și avertizează că statul riscă să rămână fără specialiști
Ministerul Muncii a publicat luni, 25 mai, în transparență decizională proiectul noii legi a salarizării unitare, una dintre reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). La o zi după publicarea proiectului, IMM România a transmis o poziție critică, avertizând că reforma, în forma actuală, nu rezolvă dezechilibrele dintre sectorul public și cel privat și limitează flexibilitatea instituțiilor publice de a atrage specialiști.
Într-o conferință de presă susținută luni, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că noua lege nu urmărește o majorare generalizată a veniturilor, ci o reorganizare bazată pe echitate și performanță. Potrivit simulărilor prezentate de minister, aproximativ 56% dintre posturile din sistemul public ar urma să înregistreze creșteri salariale în noua formulă.
IMM România: statul riscă să rămână fără specialiști
Organizația susține că noua formulă de salarizare reduce capacitatea autorităților de a adapta nivelul veniturilor la nevoile unor domenii considerate strategice.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
CCR analizează noua Lege a integrității. Sunt contestate prevederi privind mandatele aleșilor și declarațiile de avere
„Noua reformă a salarizării, în forma propusă, limitează semnificativ capacitatea autorităților publice de a adapta nivelul salarial la nevoile reale ale anumitor domenii strategice. Există sectoare esențiale pentru dezvoltarea socio-economică a statului unde instituțiile publice au nevoie de specialiști bine pregătiți, profesioniști cu experiență și competențe comparabile cu cele existente în mediul privat. În lipsa unei flexibilități salariale, administrația publică va continua să întâmpine dificultăți în atragerea și păstrarea resursei umane performante, ceea ce afectează direct calitatea serviciilor publice și capacitatea instituțională a statului.
De asemenea, reforma nu rezolvă problema dezechilibrului dintre salariile din sectorul public și cele din mediul privat. Noua lege prevede că Ministerul Muncii, împreună cu Ministerul Finanțelor, vor stabili valoarea de referință în funcție de constrângerile bugetare, nivelul deficitului și prognozele economice. O astfel de abordare menține salariile bugetare dependente aproape exclusiv de decizia executivă, fără a reflecta suficient realitățile pieței muncii, nivelul de competitivitate necesar sau evoluțiile economice și sociale”, se arată în poziția IMM România.
Critici privind modul de stabilire a salariilor
IMM România contestă și mecanismul prin care va fi stabilită valoarea de referință utilizată în calculul salariilor. Conform proiectului, aceasta ar urma să fie propusă de Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor în funcție de constrângerile bugetare, deficit și prognozele economice.
„În opinia IMM România, stabilirea valorii de referință ar trebui să se realizeze printr-un mecanism predictibil, transparent și obiectiv, fundamentat pe indicatori statistici și economici relevanți. Totodată, considerăm necesar ca valoarea finală să fie stabilită în urma unui proces real de consultare cu partenerii sociali, similar mecanismului utilizat în stabilirea salariului minim. În acest mod, politica salarială din sectorul public ar dobândi mai multă predictibilitate, credibilitate și echilibru, evitând transformarea salariilor bugetare într-un instrument exclusiv aflat la discreția Guvernului.
Din punct de vedere al reducerii cheltuielilor bugetare, noua lege a salarizări în sistemul public nu schimba radical situația in care ne aflam azi, deoarece conform informațiilor publice legate de acordul politic privind principiile noii legi, niciun salariu din sectorul bugetar nu va fi redus,prin urmare nu poate fi vorba despre o afectare a veniturilor.
În aceste condiții media salariului din sectorul bugetar va rămâne în continuare mai mare decât media salariului din sectorul privat, cu aproximativ 2.000 de lei net”, mai punctează sursa citată.
Te-ar putea interesa și Instituțiile publice vor publica de două ori pe an salariile și sporurile angajaților. Amenzi de până la 30.000 de lei
În același timp, reprezentanții antreprenorilor atrag atenția că economia este afectată de inflație ridicată, reducerea veniturilor și presiuni fiscale, ceea ce limitează posibilitatea companiilor private de a majora salariile.
„Chiar dacă noii coeficienți de referință propuși sunt de la 1 la 8, față de 1-12, cât este în prezent, trebuie să ținem cont de faptul că valoarea de referință la care se vor raporta va fi probabil salariul minim brut pe economie, de 4.325 din 1 iulie 2026, sau un interval in jurul acestei valori, față de valoarea de 2.500 lei, din prezent.
Sectorul privat, confruntat cu reducerea veniturilor în condițiile crizei economice actuale, intrarea în recesiune tehnică, rata inflației de 10%, taxe și impozite mărite, nu are în acest moment puterea de a susține creșteri salariale.”
Reforma salarizării trebuie dublată de reforma administrației
IMM România susține că noua lege trebuie însoțită de o reorganizare administrativă.
Organizația arată că există în medie 32 de servicii publice deconcentrate la nivel de județ, iar unele dintre acestea ar putea fi reorganizate regional pentru reducerea costurilor și eficientizarea cheltuielilor.
„Multe din aceste instituții pot fi organizate la nivel regional, cu birouri județene fără personalitate juridică, pentru o mai bună utilizare a fondurilor bugetare și reducerea costurilor de administrare.”
