Indicele ROBOR raportează noi creșteri. Expert: Evoluţia este în concordanţă cu politica monetară şi inflaţia

Alexandru Gologan Data publicării: Data actualizării:
relansare economie leu lei
sursa: gettyimages.com/

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut vineri (25 septembrie) la 5,97% pe an, de la 5,93% pe an cât a fost în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a majorat la 6,03% pe an, de la 6,01% pe an, iar ROBOR la 12 luni a crescut la 6,09%, de la 6,07%, în şedinţa anterioară.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,56% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2026.

Vezi și: BNR explică rolul numerarului și riscurile generate de AI: „Stabilitatea sistemului bancar românesc este un fapt dovedit”

Evoluția ROBOR

Evoluţia ROBOR nu evidenţiază anomalii, nivelul indicelui fiind în concordanţă cu deciziile de politică monetară ale BNR şi cu dinamica inflaţiei.

„ROBOR trebuie înţeles atât ca un ansamblu de rate aplicabile tranzacţiilor de pe piaţa interbancară, cât şi ca un reper care arată costul lichidităţii din economie. O importanţă deosebită are rata ROBOR la 3 luni, care a fost utilizată timp de mai mulţi ani ca cel mai frecvent reper pentru calcularea dobânzilor la creditele ipotecare pe termen lung.

Analizând structura cotaţiilor ROBOR, se observă că, pe măsură ce scadenţa este mai lungă, volumul tranzacţiilor efective scade. Aceasta este o caracteristică firească a pieţei, întrucât participanţii preferă, de regulă, maturităţile mai scurte, care implică riscuri mai reduse de lichiditate şi de durată.

Ca orice rată a dobânzii de pe piaţa monetară, ROBOR nu poate fi analizat separat de contextul economic în care evoluează. Nivelul său reflectă în principal costul banilor şi este influenţat de o serie de factori, precum aşteptările privind evoluţia economiei, lichiditatea disponibilă în piaţă, riscurile de neplată sau riscurile sistemice, precum contextul monetar şi financiar intern şi internaţional. Dintre aceşti factori, un rol esenţial îl au politica monetară şi dinamica inflaţiei”, a declarat economistul Csaba Balint, pentru DigiEconomic.

Într-o economie de piaţă, dobânzile interbancare trebuie să reflecte orientarea politicii monetare, în special nivelul ratei de politică monetară. Cu alte cuvinte: dobânzile de pe piaţa interbancară ar trebui să evolueze, de regulă, în apropierea nivelurilor stabilite de banca centrală.

Citește și: DOCUMENT Guvernul aprobă strategia care promite mai puțină birocrație. Ce se schimbă pentru firme și cetățeni