Analiză „Inflația este o formă de expropriere a celor care economisesc.” De ce România are printre cele mai mari scumpiri din UE
Creșterea accelerată a inflației din România, care a trecut de 10% în aprilie, reaprinde dezbaterea privind cauzele scumpirilor și vulnerabilitățile economiei locale. Profesorul universitar Radu Nechita susține, pentru DigiEconomic, că inflația ridicată din ultimii ani este rezultatul dezechilibrelor economice interne și al politicilor populiste, nu al unor factori precum adoptarea monedei euro.
Profesorul atrage atenția că reacțiile apărute în spațiul public după scumpirile recente din Bulgaria sunt interpretate greșit.
Potrivit lui Radu Nechita, trecerea oficială a Bulgariei la euro la 1 ianuarie 2026 nu este cauza reală a majorărilor de prețuri observate recent.
„Bulgaria a adoptat euro, din punct de vedere practic, încă din 1998, odată cu instaurarea unui Consiliu Monetar”, explică profesorul.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Statul sprijină extinderea rețelei fotovoltaice. Se alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea unităților de producere și stocare
Acesta amintește că sistemul monetar bulgar a fost construit după o criză economică severă și a impus o disciplină fiscală mult mai strictă decât în România.
„Această soluție a însemnat o constrângere majoră pentru politicieni, care și-au văzut limitată capacitatea de a adopta politici populiste al căror cost să fie transferat în inflație”, afirmă economistul.
Potrivit acestuia, Bulgaria a reușit să reducă inflația la o singură cifră cu aproape un deceniu înaintea României și a avut, în majoritatea anilor, o inflație mai redusă decât cea din economia românească.
România, printre campioanele inflației din Uniunea Europeană
Profesorul universitar subliniază că România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană (UE).
„În ultimii ani, inflația în România a fost frecvent cea mai ridicată din Uniunea Europeană. În 2025, ea a fost aproximativ dublă față de cea din Bulgaria”, spune Radu Nechita.
Acesta avertizează că efectele inflației sunt resimțite direct de populația care economisește bani în bănci.
„Inflația rămâne mai ridicată decât dobânzile la conturi și depozite bancare, ceea ce înseamnă dobânzi real-negative. Este o formă de expropriere, un furt de la cei care economisesc în beneficiul celor care cheltuie”, afirmă economistul.
În opinia sa, inflația ridicată afectează investițiile și dezvoltarea economică pe termen lung.
„Inflația descurajează producția, economisirea și acumularea de capital”, avertizează profesorul.
Energia și sectoarele controlate de stat, printre principalele surse ale scumpirilor
Radu Nechita consideră că cele mai mari creșteri de prețuri s-au produs în domeniile unde concurența este redusă sau unde statul are un rol dominant.
„Cele mai mari creșteri au avut loc în domeniul energiei, unde s-au eliminat plafonările de preț”, spune economistul.
Acesta critică măsurile administrative de plafonare, despre care afirmă că nu rezolvă problemele economice reale.
„Plafonările de preț nu reprezintă niciodată o soluție. Ele doar amână și agravează problemele pe care pretind că le rezolvă”, explică profesorul universitar.
În plus, alte scumpiri importante au fost înregistrate în sectoare unde concurența este limitată.
„Creșteri mari de prețuri apar și în sectoare neconcurențiale, inclusiv acolo unde statul este un jucător important, precum CFR sau transportul aerian”, arată acesta.
Agricultura și serviciile concurențiale au rezistat mai bine
Spre deosebire de sectoarele controlate de stat, domeniile expuse competiției au avut o evoluție mai stabilă a prețurilor.
„Scăderi de prețuri sau creșteri sub media inflației au fost constatate în sectoarele concurențiale, în special în agricultură și servicii”, afirmă Radu Nechita.
Economistul susține că diferențele dintre sectoare arată cât de importantă este concurența pentru menținerea stabilității prețurilor și limitarea presiunilor inflaționiste din economie.
