Inflația în România încetinește ușor în februarie, dar prețurile continuă să crească. Expert: E doar o fotografie de moment
România începe 2026 cu presiuni importante asupra prețurilor, chiar dacă ritmul inflației a încetinit ușor în februarie. Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat vineri, 13 martie, că rata anuală a inflației în februarie a ajuns la 9,31%, față de 9,62% în ianuarie 2026.
Această scădere nu înseamnă că prețurile au coborât, ci doar că majorările continuă, dar într-un ritm puțin mai lent. Strict din ianuarie până în februarie, prețurile au crescut cu 0,59%, iar de la începutul anului, calculat din decembrie 2025, coșul general de consum s-a scumpit cu 1,5%.
Potrivit INS, scăderea ușoară a inflației este legată de evoluția prețurilor pe cele trei mari categorii de produse și servicii. Prețurile alimentelor au înregistrat cea mai mică creștere anuală dintre toate categoriile, +7,89%, ceea ce a acționat ca o ancoră și a tras media generală a inflației ușor în jos.
Produsele nealimentare, de la haine și electronice până la carburanți și utilități, s-au scumpit cu 9,41% anual. În același timp, serviciile, sectorul care continuă să mențină inflația ridicată, s-au majorat cu 11,37% anual.
Această structură explică de ce, deși ritmul inflației a scăzut ușor, presiunea pe bugetele românilor rămâne ridicată.
Prețurile cresc, dar într-un ritm mai lent
Consultantul economic Adrian Negrescu atrage atenția, pentru DigiEconomic. că fotografia de moment nu reflectă întreaga presiune asupra prețurilor:
„Scăderea ratei inflației este doar o fotografie de moment și asta nu înseamnă că prețurile au scăzut. Înseamnă doar că prețurile continuă să crească, dar o fac într-un ritm puțin mai lent decât luna precedentă.”
Negrescu susține că impactul costurilor industriale asupra inflației este semnificativ:
„Prețurile producției industriale, un indicator cheie care anticipează evoluția prețurilor la raft, au înregistrat creșteri importante. Costurile majorate pe lanțul de producție se transferă inevitabil către consumatorul final, traducându-se prin facturi și bonuri de casă mai mari.”
Energia rămâne unul dintre principalii factori care mențin presiunea asupra prețurilor: scumpirile în sectorul energetic și în bunurile de uz curent afectează direct coșul de consum al românilor.
Ce urmează: riscul unei inflații peste 10%
Negrescu avertizează că ritmul inflației ar putea crește în următoarele luni, pe fondul scumpirilor la gaze și carburanți, influențate de războiul din Orientul Mijlociu:
„Această inflație nu ia încă în calcul scumpirile semnificative de la gaze și carburanți, din martie, ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu. Este posibil ca următoarele luni să vedem inflația peste 10%, în special în aprilie și mai.”
Totuși, economistul estimează că impactul se va tempera pe termen mediu:
„Din a doua parte a anului, mai ales ca urmare a efectului de bază, inflația se va tempera la 5-6%, iar spre finele anului, dacă vom scăpa de efectele războiului. Există șanse să coborâm spre 4%.”
