Analiză Inflația scade, dar românii încă simt scumpirile. Expert: „Vârful a fost depășit”
Inflația anuală a coborât la 8,2% în iulie, de la 10,42% în iunie, iar scăderea este un semnal că vârful inflaționist ar putea fi depășit. Adrian Negrescu, consultant fiscal, atrage însă atenția că dezinflația nu este încă generalizată, iar evoluția din următoarele luni depinde de prețurile energiei și alimentelor, de secetă și de politica fiscală.
Rata anuală a inflației a coborât la 8,2% în iulie 2026, după ce în iunie se situa la 10,42%. Este o scădere importantă, însă nu înseamnă că prețurile au început să scadă în ansamblu. Ele continuă să fie mai mari decât în urmă cu un an, doar că ritmul în care se scumpesc este mai lent.
Aceasta este și ideea de la care pornește analiza lui Adrian Negrescu, consultant fiscal, pentru DigiEconomic, care consideră că România ar fi trecut de vârful actual al inflației, dar avertizează că trendul descendent nu este garantat.
„Am depășit vârful inflației. Suntem capabili să menținem acest trend?”
Potrivit lui Negrescu, scăderea inflației reprezintă un semnal favorabil pentru economie și pentru puterea de cumpărare, însă următoarele luni vor fi esențiale pentru confirmarea tendinței.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Petrolul trece de 107 dolari/baril. „Din această săptămână, sunt șanse ca litrul de benzină să fie 10 lei și 11 lei cel de motorină”
Una dintre cele mai importante precizări este diferența dintre scăderea inflației și scăderea prețurilor.
Dacă inflația scade de la 10,42% la 8,2%, asta nu înseamnă că produsele și serviciile s-au ieftinit. Înseamnă că prețurile continuă să crească, dar într-un ritm mai redus decât înainte.
În luna iulie, prețurile de consum au fost cu 0,58% mai mari decât în iunie, iar față de decembrie 2025 creșterea cumulată a fost de 4,4%.
„Temperarea inflației nu înseamnă că prețurile scad, ci că scumpirile s-au temperat, adică cresc cu o rată mai mică decât în trecut”, explică Adrian Negrescu.
Consultantul fiscal subliniază că nivelul absolut al prețurilor rămâne ridicat, în special în cazul serviciilor și energiei.
Vezi și Inflația a coborât la 8,2% în iulie, de la 10,4%. Ce s-a scumpit cel mai mult în România
Combustibilii pot schimba din nou direcția
Combustibilii reprezintă un alt factor urmărit îndeaproape.
În iulie, evoluția lor a fost diferită în funcție de carburant: prețul benzinei a scăzut cu 0,85% față de iunie, în timp ce motorina s-a scumpit cu 4,64%. În ansamblu, combustibilii s-au scumpit cu 0,88% în iulie.
Pe termen de un an, diferențele sunt și mai mari: combustibilii sunt mai scumpi cu 16,87%, benzina cu 23,15%, iar motorina cu 30,70% față de iulie 2025.
De aici vine unul dintre riscurile semnalate de consultantul fiscal. Dacă prețurile carburanților continuă să urce, presiunea se poate transmite și către alte componente ale economiei, de la transport până la prețurile unor bunuri și servicii.
„Dacă prețurile carburanților vor continua să crească, dacă seceta va duce la scumpirea alimentelor, iar noul guvern va veni cu creșteri de taxe, inflația va reveni pe creștere.”
Următoarele două luni pot fi decisive
Potrivit analizei expertului, următoarea perioadă ar putea aduce o nouă temperare a inflației, inclusiv datorită efectelor de bază.
„Cert este că, cel puțin pentru următoarele 60 de zile, efectele de bază favorabile ar trebui să accelereze scăderea, cu condiția ca șocurile externe (energie, alimente) și cele interne (servicii, chirii) să nu reaprindă presiunile.”, a spus Negrescu pentru DigiEconomic.
Cu alte cuvinte, există factori care pot împinge inflația în jos, dar și suficienți factori care ar putea opri această tendință.
Expertul indică în special prețul petrolului, seceta și evoluțiile fiscale drept principalele variabile care trebuie urmărite.
„Toată această prognoză este legată de secetă, prețul petrolului și evoluțiile fiscale.”, susține Adrian Negrescu.
Dacă petrolul se scumpește, efectele se pot vedea la pompă și, ulterior, în costurile de transport și în prețurile unor bunuri. Dacă seceta afectează producția agricolă, alimentele se pot scumpi. Iar o nouă creștere a taxelor ar putea pune, la rândul ei, presiune pe prețuri.
Alimentele au venit cu o veste bună
Unul dintre motivele pentru care datele din iulie sunt mai bune este evoluția prețurilor alimentelor.
În ansamblu, mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 0,29% în iulie față de iunie, iar scăderile au fost mai vizibile la legume și fructe. Cartofii s-au ieftinit cu aproximativ 6,08% într-o singură lună, iar fructele proaspete cu aproape 4%.
Expertul consideră această evoluție drept una dintre cele mai importante din datele lunii.
„Cea mai notabilă evoluție vine din zona alimentelor. Prețurile la mărfurile alimentare au scăzut ușor pe parcursul lunii iulie, în special pe fondul ieftinirilor la legume și fructe.”, a menționat consultantul fiscal.
Totuși, alimentele sunt în continuare mai scumpe decât anul trecut. Față de iulie 2025, prețurile alimentare au crescut cu 5,03%.
Aici apare și unul dintre riscurile pentru perioada următoare: seceta.
Dacă producția agricolă este afectată, scăderile sezoniere din această vară nu se vor putea menține neapărat în lunile următoare.
Serviciile sunt problema pe care inflația nu a rezolvat-o
Dacă alimentele au contribuit la temperarea inflației, serviciile merg în direcția opusă.
Prețurile serviciilor au crescut cu 1,01% numai în iulie și cu 13,67% față de iulie 2025. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,98% în luna iulie și cu 7,93% într-un an.
Pentru expert, această evoluție este unul dintre motivele pentru care nu putem vorbi încă despre o dezinflație generalizată.
„Inflația de bază rămâne, totuși, un punct de atenție, iar dinamica serviciilor indică că dezinflația nu este încă generalizată.”, susține Negrescu pentru DigiEconomic.
Cu alte cuvinte, faptul că inflația generală a coborât la 8,2% nu înseamnă că toate componentele coșului de consum se îndreaptă în aceeași direcție.
Ce alte sectoare rămân vulnerabile
Un exemplu este piața chiriilor. Potrivit INS, chiriile au fost în iulie cu 42,48% mai scumpe decât în aceeași lună din 2025.
Și alte servicii au avut creșteri importante într-un an: apa, canalizarea și salubritatea s-au scumpit cu 15,99%, serviciile medicale cu 12,48%, iar restaurantele, cafenelele și cantinele cu 10,76%.
Aceste evoluții explică de ce o inflație mai mică nu se traduce automat într-o senzație de ieftinire pentru populație.
Și carburanții trebuie urmăriți cu atenție.
În iulie, benzina s-a ieftinit cu 0,85%, dar motorina s-a scumpit cu 4,64% față de luna precedentă.
Mai mult, în ultimul an, motorina s-a scumpit cu 30,70%, iar benzina cu 23,15%.
În acest context, evoluția petrolului pe piețele internaționale poate deveni foarte importantă pentru inflația din România.
Expertul avertizează că o continuare a scumpirii carburanților ar putea schimba trendul favorabil actual.
„Dacă prețurile carburanților vor continua să crească, dacă seceta va duce la scumpirea alimentelor, iar noul guvern va veni cu creșteri de taxe, inflația va reveni pe creștere.”, a mai spus expertul.
BNR se așteaptă la o scădere puternică
Tendința actuală este în linie cu prognoza BNR. Banca centrală estimează o scădere puternică a inflației în trimestrul al treilea, în principal ca urmare a ieșirii din calcul a unor efecte generate de scumpirile din vara lui 2025.
Potrivit proiecției prezentate în opinia expertului, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 5,7% la finalul trimestrului al treilea și la 5,5% la sfârșitul anului 2026.
Pentru decembrie 2027, prognoza este de 2,9%, ceea ce ar permite revenirea inflației în intervalul țintei BNR spre finalul anului viitor.
BNR a menținut în august dobânda de politică monetară la 6,50%, însă o scădere susținută a inflației ar putea crea condițiile pentru o relaxare a politicii monetare.
În opinia sa, expertul vede chiar posibilitatea unei ieftiniri a creditelor în această iarnă.
„Pentru politica monetară, confirmarea trendului descendent întărește perspectiva unei potențiale ieftiniri a creditelor în iarna acestui an.”, spune consultantul.
El consideră că și o reducere relativ mică a dobânzii-cheie ar putea avea un efect asupra economiei:
„O scădere chiar și simbolică, de 0,5%, a dobânzii de politică monetară ar putea duce la reclădirea încrederii în economie și ar face pe oameni să își ia din nou credite și, astfel, să repornească motoarele consumului.”, a conchis Negrescu.
Te-ar putea interesa și Codul Urbanismului intră în vigoare peste 15 zile. Pentru ce lucrări nu va mai fi necesară autorizația de construire
