News Alert Inflația urcă la 10,9% în mai. Carburanții și energia alimentează scumpirile. „Inflația e cea mai gravă boală de care suferă România”
Inflația rămâne la un nivel ridicat, iar România continuă să înregistreze una dintre cele mai mari rate de creștere a prețurilor din Uniunea Europeană. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) vineri, 12 iunie, indică o rată anuală a inflației de 10,9% în luna mai, în timp ce economiștii avertizează că presiunile asupra prețurilor se extind dincolo de alimente și energie, către servicii și bunuri nealimentare.
Potrivit datelor INS, cele mai importante creșteri de prețuri continuă să fie înregistrate în sectorul serviciilor și al mărfurilor nealimentare.
În categoria mărfurilor nealimentare, combustibilii au înregistrat una dintre cele mai mari creșteri de preț față de aceeași perioadă a anului trecut, de 19,24%. Benzina s-a scumpit cu 30,55% comparativ cu mai 2025, iar motorina cu 36,85%.
În paralel, ritmul de scumpire al alimentelor s-a temperat comparativ cu perioadele anterioare, însă nivelul general al prețurilor rămâne semnificativ peste cel de anul trecut.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Situația carburanţilor, explicată de premierul interimar: Nu avem cum să controlăm scumpirea, nu este doar la noi
Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că datele statistice arată o schimbare a structurii inflației.
„Statisticile indică, în esență, că nucleul dur al inflației s-a mutat din zona alimentelor de bază către sectorul nealimentar și, mai ales, către cel al serviciilor. Tarifele pentru utilități, transporturi, servicii medicale și HoReCa înregistrează cele mai agresive avansuri procentuale”, afirmă acesta pentru DigiEconomic.
Potrivit economistului, costurile operaționale ridicate și majorările salariale din economie continuă să alimenteze presiunile asupra prețurilor, chiar dacă unele materii prime și cotații energetice au înregistrat corecții în ultimele luni.
Creșteri importante au fost consemnate și la energie. Prețul energiei electrice este cu 55,49% mai mare decât în urmă cu un an, în timp ce energia termică s-a scumpit cu 10,7%. Gazele naturale au înregistrat o creștere anuală de 1,53%.
România rămâne printre statele cu cea mai ridicată inflație din UE
Negrescu apreciază că nivelul actual al inflației continuă să afecteze semnificativ puterea de cumpărare a populației.
„Inflația de aproape 11% pune o presiune uriașă pe puterea de cumpărare a oamenilor, dar și pe deciziile de politică monetară ale Băncii Naționale”, spune consultantul economic.
Acesta subliniază că impactul este resimțit mai puternic în România decât în alte state europene, având în vedere ponderea ridicată a cheltuielilor pentru alimente și utilități în bugetele gospodăriilor.
„În condițiile în care românii alocă o cotă mult mai mare din venituri pentru alimente și utilități de bază comparativ cu media Uniunii Europene, impactul resimțit la nivel local este mult mai violent”, explică Negrescu.
Economiștii vorbesc despre o inflație structurală
În opinia analistului, datele INS indică o inflație persistentă, care nu mai este determinată exclusiv de factori temporari.
„Statistica relevă un fenomen de inflație de bază structurală și persistentă. Aceasta înseamnă că mecanismul scumpirilor nu mai este dictat doar de șocuri temporare sau sezoniere, ci s-a instalat profund în lanțurile de producție și distribuție”, afirmă acesta.
În acest context, economistul consideră că măsurile de politică monetară nu sunt suficiente pentru a reduce presiunile inflaționiste și că este nevoie de o coordonare cu politica fiscală.
„Reducerea deficitului bugetar și o mai bună țintire a schemelor de compensare în energie sunt vitale pentru a nu mai injecta lichiditate suplimentară, cu efect inflaționist, în piață”, spune Negrescu.
Posibile implicații pentru politica monetară
Datele privind inflația vin la scurt timp după ce Banca Centrală Europeană a decis majorarea dobânzilor de referință cu 25 de puncte de bază, pe fondul accelerării inflației în zona euro.
În acest context, economistul consideră că și Banca Națională a României (BNR) ar putea fi pusă în situația de a reevalua actuala politică monetară.
„Nu este exclus ca și Isărescu (Mugur Isărescu, guvernatorul BNR n.r.) să procedeze similar, altfel spus să crească dobânda-cheie de la 6,5% la 6,75% sau chiar 7%, în cazul în care inflația va depăși pragul de 11% în lunile următoare”, afirmă Negrescu.
Acesta avertizează însă că o eventuală majorare a dobânzilor ar putea avea efecte asupra creditării și activității economice.
„Dacă populația și firmele se vor împrumuta mai scump, asta va duce la o accentuare a problemelor economice”, spune consultantul economic.
Potrivit lui Adrian Negrescu, există totuși premise pentru o încetinire a ritmului anual de creștere a prețurilor începând din toamnă.
„Singura speranță este că rata inflației se va tempera din septembrie-octombrie, urmare a efectului de bază. Nu vor mai fi luate în calcul creșterile de prețuri spectaculoase la energie de anul trecut și nici majorarea TVA”, afirmă economistul.
Acesta atrage însă atenția că evoluția inflației din următoarele luni va rămâne unul dintre principalele criterii care vor influența deciziile de politică monetară ale BNR și costul finanțării pentru populație și companii.
Cafeaua, ouăle și pâinea, mai scumpe decât anul trecut
În ceea ce privește alimentele, cea mai mare creștere anuală a fost înregistrată la cafea, al cărei preț este cu 21,12% mai mare decât în mai 2025. Ouăle s-au scumpit cu 14,12%, carnea de bovine cu 11,58%, iar zahărul și produsele zaharoase cu 10,59%.
Prețul pâinii este cu 8,18% mai mare față de aceeași lună a anului trecut, iar laptele de vacă s-a scumpit cu aproape 12%.
Comparativ cu luna aprilie, prețurile serviciilor au crescut cu 1,06%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 0,55%, iar mărfurile alimentare cu 0,32%. Per ansamblu, inflația lunară a fost de 0,58%.
În luna mai, cele mai mari creșteri lunare s-au înregistrat la benzină (+6,23%), cartofi (+10,36%), telefonie (+3,2%) și transport auto pe bază de abonament (+2,69%).
Te-ar putea interesa și Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, prelungită până la sfârșitul anului 2026. Ce produse rămân vizate de măsură
