Întâlnirile cu agențiile de rating încep săptămâna viitoare. Unde ne aflăm acum și ce ar însemna o retrogradare
România intră într-o perioadă decisivă pentru ratingul de țară, pe fondul deficitului bugetar ridicat, al incertitudinii politice și al presiunilor privind continuarea reformelor fiscale. Întâlnirile cu agențiile internaționale încep săptămâna viitoare, iar Fitch va publica pe 31 iulie o nouă evaluare a ratingului suveran al României.
„Menținem un dialog permanent cu agențiile internaționale de rating, care evaluează capacitatea României de a se finanța și influențează încrederea investitorilor. Zilele acestea pregătim intens următoarele întâlniri cu agențiile, care încep deja săptămâna viitoare, atât în format fizic cât şi online”, a scris ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, vineri, 10 iulie.
Mai multe detalii, aici: Vești bune: România are deja asigurată jumătate din finanţarea planificată pentru 2026. Nazare: Avem încrederea investitorilor
Care e miza
România se află în prezent pe ultima treaptă recomandată investițiilor la cele trei mari agenții de rating, respectiv Fitch, S&P și Moody’s.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Prima zi de înscrieri în Programul FIV 2026. Care sunt condițiile și ce trebuie să conțină dosarul
O eventuală retrogradare sub acest nivel ar împinge țara în categoria „junk”, considerată nerecomandată investițiilor. Un astfel de scenariu ar putea duce la creșterea costurilor de finanțare ale statului și la reducerea interesului unor investitori instituționali pentru titlurile românești.
„Este obligatoriu să menținem calificativul de rating, pentru ca finanțarea României să rămână în linie dreaptă”, a scris Nazare, pe Facebook.
Fitch decide într-un moment sensibil pentru România
Evaluarea Fitch vine într-un moment complicat pentru România, care funcționează încă sub o formulă de interimat condusă de Ilie Bolojan.
Lipsa unui guvern cu mandat deplin reduce predictibilitatea privind politicile fiscale și bugetare, într-un moment în care agențiile de rating urmăresc capacitatea statului de a continua consolidarea fiscală.
Într-un raport publicat în luna mai, Fitch a transmis că măsurile fiscale adoptate în 2025 au început să producă efecte, dar a avertizat că situația politică rămâne un risc important pentru ajustarea deficitului și pentru accesarea fondurilor europene.
Agenția a remarcat atunci că majorarea TVA, controlul cheltuielilor și alte măsuri fiscal-bugetare au contribuit la reducerea deficitului. Datele din primul trimestru indicau un deficit de aproximativ 1% din PIB, aproape la jumătate față de nivelurile din aceeași perioadă a anilor 2024 și 2025.
Deficitul bugetar a scăzut în primele cinci luni
România a primit între timp un semnal pozitiv din execuția bugetară. Potrivit Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar a coborât la 1,75% din PIB după primele cinci luni din 2026, de la 3,35% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut.
Execuția bugetului general consolidat la 31 mai s-a încheiat cu un deficit de 35,94 miliarde lei, comparativ cu 64,23 miliarde lei în primele cinci luni din 2025.
Veniturile totale ale statului au ajuns la 279,49 miliarde de lei, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă din 2025, susținute în principal de încasările din TVA, impozitul pe salarii și venit și taxele pe proprietate.
În același timp, cheltuielile totale au însumat 315,43 miliarde de lei, în scădere nominală cu 1,5%, iar ca pondere în PIB s-au redus de la 16,7% la 15,3%.
Moody’s avertizează asupra incertitudinii politice
Presiunea asupra României nu vine doar din partea Fitch. Agenția Moody’s a avertizat recent că incertitudinea politică prelungită și lipsa unei majorități parlamentare funcționale pot pune presiune asupra consolidării fiscale și asupra implementării reformelor asumate.
Într-un comentariu publicat vineri, 26 iunie, Moody’s a arătat că un cadru politic stabil și capacitatea instituțională de a implementa măsurile necesare sunt esențiale pentru menținerea traiectoriei fiscale în anii următori.
Mai multe detalii, aici Moody’s avertizează asupra riscurilor pentru economia României. Nazare: Miza este păstrarea ratingului de țară
Ținta de deficit rămâne testul principal
Bugetul pentru 2026 este construit pe o țintă de deficit de 6,2% din PIB. Pentru agențiile de rating, întrebarea esențială nu este doar dacă deficitul scade în primele luni ale anului, ci dacă România poate menține ritmul ajustării până la finalul anului.
Economiștii avertizează că este prematur ca reducerea deficitului din primele luni să fie interpretată drept o corecție definitivă. A doua parte a anului va fi decisivă, mai ales în contextul presiunilor pe cheltuieli, al dobânzilor ridicate și al nevoii de finanțare a statului.
Fondurile europene, un punct critic pentru evaluarea României
Un alt element urmărit de agențiile de rating este absorbția fondurilor europene, în special a banilor din PNRR.
Întârzierile în îndeplinirea reformelor și jaloanelor asumate pot afecta fluxurile de finanțare. Fondurile europene sunt considerate esențiale pentru finanțarea investițiilor publice și pentru susținerea economiei într-un an în care creșterea economică rămâne fragilă.
Ce ar însemna o retrogradare
O retrogradare a ratingului ar însemna costuri mai mari de împrumut pentru România pe piețele externe.
În practică, statul ar plăti dobânzi mai ridicate pentru finanțarea deficitului și pentru refinanțarea datoriei publice. Efectul s-ar putea transmite apoi în economie, prin costuri mai mari de finanțare pentru companii și bănci.
O intrare în categoria „junk” ar putea determina și retragerea unor investitori instituționali care, prin regulile interne, nu pot deține obligațiuni ale statelor aflate sub pragul recomandat investițiilor.
Te-ar putea interesa și România, la un pas de categoria „junk”. Ce spun economiștii despre riscul retrogradării ratingului
