Investigația ROBOR a creat „neclaritate și dezinformare”, susține președintele Asociației Române a Băncilor
Președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), Bogdan Neacșu, susține că investigația Consiliului Concurenței privind o posibilă coordonare între bănci la stabilirea indicelui ROBOR a generat „multă neclaritate și chiar dezinformare” în spațiul public. Oficialul afirmă că nu a existat nicio înțelegere între instituțiile de credit și că piața monetară este strict reglementată și supravegheată de Banca Națională a României (BNR).
„Sunt chestiuni luate din context şi puse în acest raport de investigaţie, fără să fie o chestie foarte serioasă şi care a condus la multă neclaritate şi, aş spune, chiar dezinformare în spaţiul public”, a transmis acesta într-o conferință de specialitate de marți, 2 iunie, citat de Agerpres.
Neacșu, care este și președinte executiv al CEC Bank, a respins ferm ideea existenței unui cartel bancar.
„Nu a fost niciodată vorba despre vreo înţelegere între bănci sau vreun aspect care să conducă la aceste elemente de coluziune, cum am fost confruntaţi în această investigaţie. Vorbim de transparenţă. Vorbim de o piaţă foarte bine reglementată, la care operatorul pieţei se cheamă Banca Naţională a României şi unde avem reguli stricte de a opera în această piaţă. Vorbim de asigurarea lichidităţii în sistem. Există bănci care au mai multă lichiditate, sunt bănci care au mai puţină lichiditate. ROBOR te asigură să formezi, dacă vreţi, un preţ al banilor la momentul respectiv”, a mai spus acesta.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Primul județ din România care elimină complet „păcănelele”. Toate localitățile au decis interzicerea sălilor cu slot-machine
Te-ar putea interesa și ROBOR, apărat de BNR: „Este absurd să ne întrebăm de ce a crescut”. Inflația și politica monetară, motivele invocate
Băncile invocă supravegherea permanentă a BNR
Președintele ARB a subliniat că BNR dispune de instrumente prin care poate interveni dacă observă cotații considerate nesustenabile sau nejustificate.
„Aici sunt lucruri foarte specifice şi foarte serios administrate şi monitorizate de către Banca Naţională. (...) BNR are acest instrument prin care poate să accepte sau să nu accepte o tranzacţie sau o cotaţie dacă i se pare că nu este sustenabilă sau verosimilă. Poate să facă treaba asta. (...)
Nu am văzut ca vreo bancă să fi fost sancţionată în momentul în care a participat la fixingul de ROBOR sau să primească avertismente din partea Băncii Naţionale vizavi de maniera în care cotează sau se comportă în şedinţele de tranzacţionare. (...) Ori, când ai un operator de piaţă care are regulamente specifice, care are şi instrumente să intervină, nu ştiu cum poate să vină altcineva şi să spună că noi ne-am înţeles pe aceste cotaţii?”, a mai menţionat Neacşu.
Asociația Română a Băncilor (ARB) a transmis și în aprilie că instituțiile de credit respectă legislația în stabilirea indicelui ROBOR, după ce Consiliul Concurenței a finalizat etapa de documentare a investigației și a transmis raportul preliminar către părțile implicate.
Investigația, declanșată din oficiu în octombrie 2022, vizează o posibilă înțelegere sau practică concertată între cele 10 bănci participante la stabilirea ROBOR, în cadrul procedurii de „fixing”. Raportul transmis reprezintă o etapă intermediară și precede audierea instituțiilor implicate, urmând ca ulterior autoritatea să adopte o decizie finală.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).
Cele 10 bănci participante la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam, OTP Bank România, Raiffeisen Bank şi Unicredit Bank.
Ce spune Consiliul Concurenței
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a precizat recent că investigația se concentrează asupra comportamentului băncilor, nu asupra cadrului de reglementare. Autoritatea suspectează că instituțiile de credit nu ar fi cotat independent una față de cealaltă, aspect esențial pentru funcționarea corectă a indicelui.
În cazul unor sancțiuni, amenzile ar putea fi „substanțiale”, fiind corelate cu dimensiunea instituțiilor și importanța sectorului financiar.
„Investigația noastră nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor, concentrându-se asupra suspiciunii că acestea nu ar cota independent una față de cealaltă în cadrul procedurii de fixing. Independența acestor cotații este esențială și este prevăzută și de normele bancare, nu numai de cele de concurență”, a punctat Chirițoiu, adăugând că investigații similare au avut loc și în Statele Unite sau alte state europene.
Clarificările au venit în contextul unor dezbateri publice intense provocate de finalizarea raportului preliminar de 500 de pagini.
Vezi și Bogdan Chirițoiu: Amenzile în cazul ROBOR vor fi „substanțiale” dacă se confirmă cartelul bancar
Reacția BNR și tensiunile din spațiul public
Guvernatorul Mugur Isărescu a calificat, recent, unele acuzații drept „confuzii” privind funcționarea pieței monetare, avertizând asupra riscului unor interpretări eronate.
„Discuția cu ROBOR-ul iar a apărut și tulbură societatea românească. Realizez cât este de periculoasă. Nu pot să intru în foarte multe detalii. Există un procedeu în derulare între bănci. Cum funcționează sistemul bancar într-o economie de piață? ROBOR-ul este indicele pieței interbancare. Înainte se spunea că este ceva pentru împovărarea creditelor la diverși creditori. Cotațiile ferme sunt ferme, nu sunt indicative.
Cum se joacă băncile, trezorierii cu cotațiile, având un singur scop, să-l exploateze pe bietul debitor. Acum se spune clar: cotațiile ferme sunt cotații ferme. Acuza principală: au loc înțelegeri neconcurențiale între băncile comerciale, un fel de cartelizare. Piața monetară este formată din Banca Națională și băncile comerciale. Piața monetară sau interbancară este esențială, prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un tur de fildeș și decidem să majorăm dobânda”, a transmis Mugur Isărescu
Citește și Isărescu: Discuția cu ROBOR-ul tulbură societatea românească
Poziția a fost criticată de Blocul Național Sindical, care a acuzat BNR de „intimidarea” investigației și a cerut înființarea unei comisii parlamentare de anchetă.
