Legea Salarizării. Cum se vor calcula salariile bugetarilor: Decuplarea de salariul minim și ierarhia veniturilor în sectorul public
Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat miercuri, 22 aprilie, că proiectul noii Legi a Salarizării în sistemul bugetar este finalizat și va fi publicat pentru dezbatere publică la începutul săptămânii viitoare.
În ciuda tensiunilor politice din coaliția de guvernare, ministrul a subliniat că actul normativ dispune de toate avizele necesare, inclusiv de analiza impactului bugetar realizată de Ministerul Finanțelor.
Lansarea proiectului survine după o întâlnire între conducerea PSD și reprezentanții tuturor confederațiilor sindicale, în cadrul căreia s-a pus accentul pe nevoia unui „dialog social real, nu doar formal”.
Grile noi de salarizare și un nou indice de referință
Noua lege, un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), propune o schimbare structurală a modului în care sunt calculate veniturile angajaților de la stat. Unul dintre scenariile principale prevede o ierarhizare a salariilor pe o scară de la 1 la 8, unde nivelul cel mai înalt va fi ocupat, în continuare, de funcția de Președinte al României.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Statul sprijină extinderea rețelei fotovoltaice. Se alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea unităților de producere și stocare
Cea mai importantă modificare tehnică este decuplarea grilelor salariale de salariul minim pe economie. Florin Manole a explicat că, deși referențialul va fi comparabil ca valoare cu salariul minim, se va introduce un „indice de referință” separat.
„Este un mod de a decupla Legea salarizării de eventualele, legalele, anticipabilele creșteri ale salariului minim. Sigur că asta fără ca în administrație să existe cineva care să câștige sub salariul minim. (...) Referențialul nu va fi salariul minim, ci un indice comparabil”, a precizat ministrul.
Poziția Premierului: Creșteri, dar și corecții salariale
Deși proiectul promite o ierarhizare mai echitabilă, viziunea Executivului include și măsuri care ar putea fi considerate nepopulare. Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că noua lege trebuie să fie un instrument de corecție pentru sectoarele unde s-au înregistrat creșteri nejustificate.
„Mi-aş dori să avem o lege a salarizării în care să văd creşteri de salarii acolo unde trebuie. Dar poate să vedem şi tăieri de salarii acolo unde s-a sărit peste cal. (...) Probabil că intrarea ei în vigoare se va face etapizat”, a afirmat premierul Bolojan.
Șeful Guvernului a recunoscut dificultatea implementării unor reduceri de venituri, menționând că determinarea politică pentru astfel de „corecturi în sens negativ” a fost istoric scăzută în ultimele decenii.
Vezi și Premierul Bolojan, despre legea salarizării: „Da, va trebui s-o facem.” Implementarea, treptată
Dialog social și stabilitate politică
În contextul incertitudinii din cadrul coaliției, Florin Manole a dat asigurări că proiectul nu va fi blocat de conjunctura politică, acesta fiind rezultatul unui grup de lucru interministerial activ încă din 2023, susținut tehnic de Banca Mondială.
„Indiferent de ce se va întâmpla în următoarele zile, legea salarizării va fi gata, va fi disponibilă pentru dezbateri publice. (...) Există foarte multe argumente pentru care acest proiect poate să continue indiferent de conjunctura politică punctuală dintr-o instituţie sau alta”, a conchis Florin Manole.
Sindicatele au atras atenția că, în ultimul an, dialogul cu autoritățile a fost deficitar la nivelul Cancelariei Premierului, solicitând ca dezbaterea de săptămâna viitoare să includă toate ministerele de profil la aceeași masă, pentru a asigura o aplicare sustenabilă a reformei începând cu anul 2026.
