Lista datornicilor: soluție sau risc? Expert: „Statul digitalizează rușinarea contribuabilului mai repede decât dreptul lui la apărare”
Publicarea listelor cu datornicii la bugetele locale, reintrodusă recent de Guvern prin HG nr. 220/2026, ridică semne de întrebare nu doar din perspectivă administrativă, ci și juridică și economică, potrivit unei analize realizate de o companie de consultață fiscală.
Consultanții fiscali subliniază că discuția nu este dacă statul poate publica astfel de liste, ci dacă mecanismul ales respectă principiile de proporționalitate, necesitate și coerență juridică.
„Avem o contradicție pe care statul nu mai poate să o ocolească: datoria fiscală este, în principiu, informație protejată de secretul fiscal, dar devine publică automat imediat ce trece de un prag administrativ. Asta înseamnă că nu mai vorbim doar despre colectare, ci despre expunere reputațională cu efecte economice directe”, a declarat Cornelia Năstase, directorul executiv al companiei.
Testul proporționalității, esențial pentru legalitate
Potrivit analizei, modelul actual este vulnerabil în raport cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în special în cauza L.B. contra Ungariei (protecția datelor personale și viața privată). Aceasta nu interzice publicarea listelor de datornici, dar impune condiții clare privind justificarea și aplicarea diferențiată.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Situația carburanţilor, explicată de premierul interimar: Nu avem cum să controlăm scumpirea, nu este doar la noi
Consultanții atrag atenția că statul trebuie să demonstreze de ce publicarea este necesară în fiecare caz și să țină cont de situațiile diferite în care se pot afla contribuabilii.
„Nu poți construi o listă automată, nediferențiată și stigmatizantă fără să demonstrezi de ce publicarea acelei persoane și a acelor date este necesară și proporțională pentru scopul urmărit”, se arată în analiză.
În acest context, includerea pe aceeași listă a contribuabililor aflați în litigiu, a celor cu dificultăți temporare și a celor cu comportament fiscal neconform ridică probleme de echitate și eficiență.
„Nu ai voie să faci liste fiscale cu logica plasei de pescuit. Nu poți arunca aceeași măsură peste toți, fără să conteze dacă vorbim despre rea-credință, despre un litigiu în curs sau despre o dificultate temporară de plată”, a explicat Cornelia Năstase.
Diferențe între procedură și sancțiune
Un alt aspect evidențiat este dezechilibrul între modul în care statul comunică obligațiile fiscale și modul în care aplică presiunea reputațională.
Conform Codului de procedură fiscală, comunicarea actelor fiscale se face gradual, prin notificare, poștă sau alte mijloace, iar publicarea este ultima soluție. În schimb, în cazul listelor de datornici, publicarea online devine mecanismul principal.
„Pe scurt: pentru actul care stă la baza datoriei, statul păstrează o procedură graduală și prudentă. Pentru stigmatizarea contribuabilului, merge direct la publicare online. Presiunea reputațională este digitală și rapidă; garanțiile procedurale rămân birocratice și lente”, a adăugat CEO-ul companiei.
Analiza subliniază că impactul economic al măsurii poate fi diferit de cel urmărit de autorități. În cazul firmelor aflate deja sub presiune financiară, publicarea pe lista datornicilor poate afecta relațiile comerciale și accesul la finanțare.
„Un contribuabil care nu are lichiditate nu devine solvabil pentru că este expus online. În schimb, poate deveni mai repede insolvabil. Statul riscă să obțină mai puțini bani și mai multe litigii”, a punctat Cornelia Năstase.
Consultanții avertizează că, în lipsa unor mecanisme de diferențiere și prevenție, măsura poate accelera deteriorarea situației financiare a contribuabililor, în loc să îmbunătățească colectarea.
Contextul măsurii adoptate de Guvern
Listele vor include numele și cuantumul obligațiilor restante și vor fi actualizate periodic. Înainte de publicare, contribuabilii trebuie notificați, iar radierea se face în termen de 15 zile de la achitarea integrală a datoriilor.
Autoritățile susțin că măsura are rolul de a crește transparența și disciplina fiscală, însă consultanții fiscali atrag atenția că eficiența acesteia depinde de modul în care este aplicată și de respectarea principiilor juridice și economice.
