Mediul de afaceri critică decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR: „Riscă să producă daune profunde economiei românești”
Confederația Patronală Concordia a criticat dur decizia Consiliului Concurenței (CC) de a sancționa băncile în dosarul ROBOR, avertizând că mesajele transmise de autoritate riscă să afecteze încrederea în sistemul bancar și să creeze un precedent periculos pentru mediul de afaceri. Organizația patronală califică poziția autorității drept „agresiv și populist poziționată” și susține că reacțiile CC pot provoca „daune profunde și iremediabile economiei românești”.
Reacția vine după ce Consiliul Concurenței a aplicat amenzi totale de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro) unui număr de zece instituții de credit, pe motiv că acestea și-ar fi coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR prin schimburi de informații considerate confidențiale și strategice. Băncile au anunțat deja că vor contesta decizia în instanță.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).
RECOMANDAREA NOASTRĂ
De ce se confruntă Europa cu o criză a motorinei: de la dependența de Rusia la combustibilul adus de la capătul lumii
Cele 10 bănci participante la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam, OTP Bank România, Raiffeisen Bank şi Unicredit Bank.
„Precedent periculos”
Potrivit Concordia, sancționarea unor practici desfășurate într-un cadru reglementat și validat anterior de aceeași autoritate transmite un semnal de impredictibilitate pentru întregul mediu de afaceri.
„Concordia atrage atenția asupra unui precedent periculos: a sancționa o conduită desfășurată într-un cadru reglementat și validat anterior de aceeași autoritate înseamnă că regulile jocului se pot schimba în timpul jocului, fapt care pune în pericol orice inițiativă privată și creează un mediu de nesiguranță oricărei afaceri”, arată reprezentanții miercuri, 17 iunie.
Reprezentanții mediului de afaceri critică și concluziile autorității privind manipularea ROBOR.
„Dincolo de acest precedent, este de neînțeles cum Consiliul Concurenței afirmă simultan că nu a identificat un cartel, dar că ROBOR a fost manipulat. Reamintim că, în acest moment, rata inflației în România este de aproape 11%, în timp ce ROBOR se situează la aproximativ 6%, cu mult sub inflație. Acuzele formulate ignoră fundamental logica economică și contextul macroeconomic: România înregistrează cea mai mare rată a inflației din UE și cele mai severe deficite gemene (fiscal și de cont curent) din regiune.
Băncile sunt canalul de finanțare a economiei. Delegitimarea publică a sistemului bancar lovește direct în capacitatea statului de a se finanța, în costul creditului pentru companii și populație și în credibilitatea României față de investitori, agenții de rating și parteneri externi. Nicio companie, niciun loc de muncă și nici statul însuși nu au de câștigat dintr-un sistem bancar defensiv și subminat de incertitudine”, spune mediul de business.
Confederația susține că reducerea costurilor de finanțare nu poate fi obținută prin „populism financiar” sau prin sancțiuni administrative, ci prin disciplină fiscală, predictibilitate și dialog între autorități, mediul de afaceri și sistemul financiar.
„România are nevoie urgentă de consolidare fiscală, investiții și finanțare externă. Nu își permite ca propriile autorități să submineze încrederea în sistemul bancar. Facem apel la toate autoritățile relevante să prioritizeze dialogul constructiv și să restabilească încrederea în economia românească”, a conchis Concordia.
Cum s-a ajuns aici
Potrivit Consiliului Concurenței, băncile participante la procedura de fixing și-ar fi coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice privind nivelul ROBOR, influențând procesul prin care fiecare instituție trebuia să transmită independent cotațiile utilizate la calcularea indicelui.
Investigația a fost declanșată din oficiu în octombrie 2022.
De cealaltă parte, reprezentanții sistemului bancar au respins concluziile investigației.
Asociația Română a Băncilor a susținut încă din aprilie că nu a existat nicio înțelegere între instituțiile de credit și că piața monetară este strict reglementată și supravegheată de Banca Națională a României.
De asemenea, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat recent asupra riscului unor interpretări eronate privind funcționarea pieței interbancare și a indicelui ROBOR.
Ce amenzi au primit băncile
Valoarea amenzilor aplicate este următoarea:
- Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
- BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
- Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
- Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
- ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
- Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
- Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
- CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
- UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
- Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
- Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.
Te-ar putea interesa și Asociaţia bancherilor reacționează după amenzile din dosarul ROBOR: Clienții sunt instigați prin inducerea de speranțe false
