Ministerul Sănătății schimbă modelul de finanțare: spitalele performante vor primi mai mulți bani. Noua reformă a sistemului
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat joi, 21 mai, în cadrul unei conferințe de presă, lansarea unui nou pachet de reformă care schimbă modul în care sunt finanțate și organizate spitalele din România. Reforma este construită pe trei ordine de ministru și vizează trecerea de la actualul model bazat pe infrastructură și numărul de paturi la unul centrat pe activitatea medicală și pacient.
Pachetul include modificări privind finanțarea spitalelor, flexibilizarea structurilor spitalicești și redistribuirea paturilor la nivel județean.
Cea mai importantă schimbare vizează mecanismul de finanțare al unităților sanitare. Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) vor introduce un model prin care spitalele vor primi bani în funcție de serviciile medicale efectiv prestate și numărul de pacienți tratați, fără raportare la numărul de paturi existente.
Potrivit ministrului, actualul sistem este unul rigid și nu recompensează unitățile care au activitate intensă.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Statul sprijină extinderea rețelei fotovoltaice. Se alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea unităților de producere și stocare
„Trecem de la un model rigid, centrat pe numărul de paturi, la un model eficient, în care finanțarea urmează serviciul medical și pacientul tratat. Nu vom mai penaliza spitalele performante pentru că tratează mai mulți pacienți. Performanța trebuie susținută, nu sancționată”, a declarat Cseke Attila.
Noua metodologie elimină și mecanismul prin care spitalele care depășeau volumul contractat de servicii medicale erau dezavantajate financiar, deși gestionau mai multe cazuri și activitate complexă.
Ce se schimbă pentru pacienți și personalul medical
Ministerul susține că reforma urmărește creșterea accesului la servicii și eficientizarea activității din spitale.
Pentru pacienți, măsurile ar urma să însemne:
- acces mai bun la servicii medicale;
- stimularea spitalelor pentru creșterea activității medicale;
- adaptarea organizării unităților sanitare la nevoile comunităților.
În același timp, personalul medical ar urma să beneficieze de recunoașterea activității și susținerea spitalelor care tratează cazuri complexe.
Ministerul mai susține că noul cadru va permite o organizare mai flexibilă a secțiilor și compartimentelor.
Secțiile spitalicești vor putea fi înființate cu mai puține paturi
Al doilea set de măsuri vizează flexibilizarea organizării spitalelor.
Astfel, pragul minim pentru înființarea unei secții spitalicești va scădea de la 25 la 23 de paturi, modificare care, potrivit autorităților, va permite adaptarea mai rapidă a unităților sanitare la nevoile locale și la specificul fiecărei zone.
În paralel, Ministerul Sănătății va introduce și un nou mecanism pentru distribuirea paturilor la nivel județean.
Repartizarea nu va mai fi una uniformă, ci va ține cont de activitatea medicală efectivă și de presiunea existentă asupra sistemului de sănătate din fiecare județ.
Aproape toate spitalele ar urma să primească finanțări mai mari în 2026
Conform estimărilor realizate de CNAS pe baza noii metodologii, majoritatea spitalelor ar urma să beneficieze de creșteri ale finanțării comparativ cu nivelul înregistrat în 2025.
Datele prezentate de autorități arată că:
- 98,19% dintre spitale au estimări pozitive pentru 2026;
- spitalele de categoria IM ar urma să înregistreze cele mai mari creșteri, cu o medie de +15,06%;
- spitalele din categoriile II și III ar avea majorări medii de aproximativ 10,7%;
- spitalele din categoriile IV și V ar înregistra creșteri mai moderate.
Ministrul interimar al Sănătății a precizat că reforma nu presupune reducerea accesului la servicii medicale și nici diminuarea calității actului medical, ci urmărește crearea unui sistem mai eficient și mai apropiat de nevoile reale ale populației.
Clasificarea spitalelor explică și diferențele de finanțare estimate de CNAS. Spitalele de categoria IM reprezintă unitățile cu cel mai înalt nivel de competențămde regulă spitale universitare și centre care tratează cazuri complexem motiv pentru care ar urma să beneficieze de cele mai mari creșteri.
Categoriile II și III includ spitale cu servicii generale și specialități multiple, în timp ce spitalele din categoriile IV și V au activitate mai restrânsă și adresabilitate locală.
Vezi și Legea concediilor medicale, modificată în Parlament: Cine scapă de „taxa” pe prima zi de boală
