Nazare: Fără o viziune comună asupra energiei și finanțelor, Europa nu poate fi competitivă. România cere o nouă abordare în UE
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a susținut la Luxemburg necesitatea unei coordonări mai puternice între politicile energetice și cele fiscale la nivel european, argumentând că energia nu mai poate fi tratată ca un domeniu separat de economie și finanțe.
Oficialul român a afirmat că prețurile la energie influențează direct inflația, competitivitatea companiilor, investițiile și echilibrul bugetar al statelor membre.
Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii Eurogrup+, format care reunește miniștrii de finanțe din statele din zona euro și din afara acesteia, inclusiv România.
Energia, competitivitatea și disciplina fiscală trebuie abordate împreună
Potrivit lui Alexandru Nazare, experiența ultimilor ani a demonstrat că politicile publice nu mai pot trata separat problemele energetice și cele economice.
„Energia, competitivitatea și disciplina fiscală sunt conectate și trebuie tratate împreună, nu separat”, a transmis ministrul într-un mesaj publicat pe Facebook după reuniune.
Oficialul a amintit că Europa a traversat în ultimii ani mai multe șocuri majore, de la pandemie, la criza energetică și valul inflaționist, iar lecția acestor episoade este că măsurile de sprijin trebuie să fie bine țintite, temporare și compatibile cu menținerea echilibrelor bugetare.
În intervenția sa, ministrul Finanțelor a reluat propunerea României privind organizarea unor reuniuni comune între miniștrii de Finanțe și cei ai Energiei din statele membre.
Potrivit lui Nazare, este pentru a doua oară când România formulează această solicitare la nivel european.
„Energia nu mai este doar un subiect tehnic. Ea influențează direct prețurile și inflația, competitivitatea economiilor, investițiile și bugetele naționale”, a explicat ministrul.
În opinia sa, o mai bună coordonare între cele două domenii ar permite Uniunii Europene să reacționeze mai eficient în situații de criză și să își consolideze reziliența economică.
Lecțiile crizei energetice
Nazare a susținut că România a aplicat în timpul crizei energetice măsuri de sprijin care au urmărit protejarea economiei fără a genera dezechilibre majore în finanțele publice.
O parte importantă a ajutorului a fost direcționată către sectorul transporturilor, considerat esențial pentru funcționarea economiei.
Ministrul a subliniat însă că Europa trebuie să fie mai bine pregătită pentru eventuale crize viitoare, prin dezvoltarea unor sisteme mai eficiente de colectare a datelor, digitalizarea mecanismelor de intervenție și crearea unor instrumente capabile să ofere rapid sprijin acolo unde este necesar.
Un alt subiect abordat de ministrul român a fost infrastructura energetică regională.
Potrivit lui Nazare, pentru statele din Europa de Sud-Est, inclusiv România, securitatea energetică depinde în mare măsură de dezvoltarea interconexiunilor dintre piețe.
„Nu putem vorbi despre securitate energetică reală fără rețele moderne, coridoare energetice funcționale și interconectori care permit energiei să ajungă acolo unde este nevoie, atunci când este nevoie”, a afirmat ministrul.
Tema este considerată strategică în contextul eforturilor Uniunii Europene de reducere a dependenței energetice și de consolidare a pieței unice a energiei.
Sprijin din partea FMI
Potrivit ministrului Finanțelor, ideea unei abordări comune a politicilor energetice și financiare a fost susținută și de directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, care a participat la reuniune.
Nazare a precizat că șefa FMI a preluat explicit această temă în intervenția sa, apreciind că relația dintre energie și finanțe devine o preocupare centrală atât la nivel european, cât și internațional.
„Fără o viziune comună între energie și finanțe, Europa nu poate avea nici competitivitate, nici securitate economică reală”, a concluzionat ministrul.
Alexandru Nazare participă în perioada 11-12 iunie la Luxemburg la mai multe reuniuni financiare europene importante.
Agenda include participarea la reuniunea Eurogrup în format extins, reuniunea anuală a Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiții (BEI) și reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN).