Noile reguli pentru muncitorii străini provoacă blocaje. Agențiile de recrutare cer modificarea legislației
Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) avertizează luni, 15 iunie, că noua Ordonanță de Urgență privind recrutarea lucrătorilor din afara Uniunii Europene (UE), OUG 32/2026, a generat un blocaj major în procesul de aducere a forței de muncă străine în România.
Reprezentanții industriei susțin că implementarea rapidă a noilor reguli, fără o perioadă de tranziție și fără existența unor sisteme funcționale, a paralizat activitatea agențiilor de recrutare și pune în dificultate companiile care depind de angajați din state terțe.
Potrivit PIFM, platforma digitală care ar trebui să gestioneze procesul de acreditare și avizare nu funcționează corespunzător, iar agențiile nu se pot înregistra și autoriza în noul sistem.
În consecință, singurele recrutări care mai pot fi finalizate sunt cele începute înainte de aprilie anul acesta. Pentru noile proceduri, procesul este practic suspendat.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Cum afectează războaiele economia. De ce cresc prețurile, inflația și incertitudinea în perioade de conflict
Industria avertizează că efectele se resimt deja în sectoare precum construcțiile, producția industrială, transporturile, agricultura, logistica, turismul și HoReCa, domenii care în ultimii ani au apelat masiv la muncitori din afara Uniunii Europene pentru a acoperi deficitul de personal.
România depinde tot mai mult de forța de muncă din state terțe
În ultimii ani, angajatorii români au recurs într-o măsură tot mai mare la recrutarea de lucrători din țări precum Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh, Pakistan, Vietnam sau Filipine. Motivele sunt legate de deficitul de personal de pe piața locală și de emigrarea unei părți importante a forței de muncă românești către state din Europa Occidentală.
Potrivit datelor oficiale, contingentul anual de lucrători străini aprobat de Guvern a crescut constant, ajungând în ultimii ani la niveluri record. În multe sectoare economice, angajatorii consideră că accesul la muncitori din afara UE a devenit esențial pentru continuarea activității și pentru implementarea proiectelor aflate în derulare.
Din acest motiv, orice blocaj administrativ în procesul de recrutare poate avea efecte directe asupra companiilor care se confruntă deja cu dificultăți în găsirea personalului necesar.
Patronatul cere modificarea legislației aflate acum în Parlament
Procesul legislativ privind OUG 32/2026 a ajuns în prezent în Camera Deputaților, iar Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă încearcă să convingă parlamentarii să introducă modificări care să elimine problemele semnalate de mediul de afaceri.
„Mâine începe dezbaterea publică a amendamentelor transmise către Camera Deputaților, la Comisia de Muncă. Am pregătit materiale și pentru Comisia de Apărare și intenționăm să transmitem puncte de vedere și Comisiei pentru Turism, pentru că această situație afectează direct hotelurile și restaurantele care se bazează pe forța de muncă străină”, a declarat Romulus Badea, președintele PIFM.
Printre modificările solicitate se numără clarificarea regimului contractelor tripartite, actualizarea mai rapidă a listei profesiilor deficitare și eliminarea unor limitări considerate excesive de către agențiile de recrutare.
O prevedere contestată este plafonarea numărului de angajați care pot fi recrutați în funcție de efectivul mediu de personal din anul anterior. Reprezentanții patronatului susțin că această regulă afectează în special întreprinderile mici și mijlocii aflate în proces de dezvoltare, care au nevoie de personal suplimentar pentru a-și extinde activitatea.
Vezi și Guvernul adoptă noile reguli pentru muncitorii străini. Critici dure din partea mediului de afaceri
Critici privind noile contracte de muncă pentru lucrătorii străini
Nemulțumirile mediului de afaceri au fost amplificate și după publicarea Ordinului Ministerului Muncii care stabilește modelele de contracte-cadru prevăzute de noua ordonanță.
Potrivit PIFM, noile modele introduc obligații suplimentare și proceduri birocratice care cresc costurile administrative pentru companii și creează dificultăți de aplicare în practică.
Reprezentanții patronatului consideră că unele prevederi intră în conflict cu principiile existente în Codul Muncii și riscă să genereze confuzie atât pentru angajatori, cât și pentru instituțiile care trebuie să aplice legislația.
„A început deja procesul de avizare în Camera Deputaților, unde sperăm să găsim ascultare pentru lucrurile care au rămas nesoluționate și neclarificate. Aceste prevederi afectează serios mediul economic, angajatorii și mai ales IMM-urile”, a afirmat Romulus Badea, președintele PIFM.
Agențiile riscă suspendarea activității din cauza respingerii vizelor
Un alt punct controversat este mecanismul prin care agențiile de recrutare pot fi sancționate în cazul respingerii vizelor de muncă de către oficiile consulare ale Ministerului Afacerilor Externe.
Conform legislației actuale, dacă rata de respingere a vizelor depășește 30% pentru o agenție de recrutare, aceasta poate fi suspendată. Patronatul consideră însă că măsura este disproporționată, deoarece decizia privind acordarea sau respingerea vizei aparține exclusiv autorităților consulare.
„Respingerea vizei de muncă este cuantificată în limita a 30% la agenția de recrutare și duce la suspendarea activității. Acest lucru ne descurajează să explorăm noi piețe de recrutare, unde am putea găsi lucrători mai bine pregătiți sau mai compatibili cu societatea noastră”, a explicat președintele PIFM.
Potrivit acestuia, agențiile evită astfel să dezvolte parteneriate în regiuni noi, inclusiv în state din America de Sud, unde integrarea culturală și lingvistică ar putea fi mai ușoară pentru lucrătorii care vin în România.
Lipsa unei perioade de tranziție a amplificat problemele
Una dintre principalele critici formulate de industrie vizează absența unor măsuri tranzitorii care să permită funcționarea simultană a vechiului și noului sistem până la rezolvarea problemelor tehnice.
PIFM susține că a avertizat în repetate rânduri autoritățile că dezvoltarea unei platforme digitale complexe necesită timp și că experiența portalului utilizat anterior de Inspectoratul General pentru Imigrări a demonstrat că astfel de sisteme au nevoie de ani pentru a deveni complet funcționale.
Patronatul propusese menținerea în paralel a celor două sisteme până la sfârșitul anului 2026, însă solicitarea nu a fost inclusă în forma finală a ordonanței.
„În practică, această ordonanță nu a făcut decât să blocheze întregul proces. Știam dinainte că noul portal va avea probleme și că va necesita o perioadă de tranziție. Am solicitat acest lucru, însă ordonanța a luat prin surprindere inclusiv autoritățile”, a declarat Romulus Badea.
