Oficial BNR, după amenzile record aplicate băncilor: ROBOR reflectă politica monetară și inflația, nu percepțiile publice
ROBOR trebuie analizat prin prisma fundamentelor economice și nu a percepțiilor publice, susține Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), într-un articol publicat joi, 18 iunie, pe blogul instituției. Oficialul afirmă că evoluția indicelui este în concordanță cu politica monetară și cu nivelul inflației, respingând ideea că dobânda de referință ar fi ieșit din logica economică.
Potrivit acestuia, ROBOR este privit diferit de debitori, bănci, juriști sau autorități, însă aceste perspective nu schimbă rolul său fundamental de indicator al pieței monetare.
„Dobânzile de pe piața monetară – iar ROBOR, în mod special – pot fi privite din mai multe perspective. Debitorii le privesc mai ales prin rata lunară. Băncile, prin costul finanțării. Juriștii, prin cadrul de reguli. Factorii de decizie publică, prin impactul social. Sunt doar câteva perspective posibile, dar fiecare este legitimă și importantă.
Într-o dezbatere publică intensă, perspectivele diferite pot genera ușor impresii, emoții și etichete. ROBOR ajunge astfel să fie perceput ca prea mare sau prea mic, uneori chiar ca simpatic ori antipatic. Dar aceste etichete spun mai mult despre felul în care ROBOR este resimțit decât despre factorii economici pe care ar trebui să îi reflecte. ROBOR rămâne, înainte de toate, un indicator al pieței monetare. Întrebarea economică de pornire este una de coerență: în ce măsură reflectă reperele economice de bază?”, a scris oficialul BNR.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
GHID Baterii pentru prosumatori, cu bani de la stat. Finanțare de până la 15.000 de lei. Cine poate beneficia și care sunt condițiile
Articolul vine după ce Consiliul Concurenței a aplicat amenzi totale de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro) unui număr de zece instituții de credit, pe motiv că acestea și-ar fi coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR prin schimburi de informații considerate confidențiale și strategice. Băncile au anunțat deja că vor contesta decizia în instanță.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).
Cele 10 bănci participante la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam, OTP Bank România, Raiffeisen Bank şi Unicredit Bank.
Dobânzile interbancare trebuie să urmeze politica monetară
Primul criteriu invocat de reprezentantul BNR este politica monetară.
Potrivit analizei, într-o economie de piață dobânzile interbancare trebuie să se situeze în apropierea dobânzilor stabilite de banca centrală, pentru ca deciziile de politică monetară să se transmită eficient în economie.
„Dacă facem un pas înapoi și revenim la logica de bază din manualele și cursurile de economie, întrebarea devine mai clară. O dobândă de pe piața monetară nu poate fi citită în izolare: ea reflectă, în bună măsură, costul banilor. Acest cost depinde de multe principii economice, mecanisme de piață și condiții concrete – de la așteptări, lichiditate și riscuri până la contextul financiar mai larg. Dar, la nivelul celor mai simple repere economice, două elemente par esențiale: cadrul politicii monetare și evoluția inflației.
Primul reper este cadrul politicii monetare. Într-o economie de piață, dobânzile interbancare trebuie să reacționeze la orientarea politicii monetare. Altfel, politica monetară nu se mai transmite corespunzător în economie. În termeni simpli: dobânzile interbancare ar trebui să se afle, de regulă, în apropierea dobânzilor stabilite de banca centrală”, a explicat acesta.
Datele analizate pentru perioada trimestrul IV 2018 - trimestrul IV 2025 arată că toate cotațiile ROBOR și ROBID s-au încadrat în coridorul de politică monetară al BNR.
„Dacă ne uităm la nivelurile medii din perioada T4 2018 – T4 2025 (pentru care este disponibil și IRCC), prima observație importantă este că toate ratele ROBOR și ROBID s-au aflat în interiorul coridorului de politică monetară. Interesant este că media simplă a acestor rate indică un nivel aproape identic cu cel al ratei de politică monetară (4,22% vs. 4,26%).
Se observă și o ușoară pantă ascendentă a dobânzilor pe măsură ce scadența crește. O astfel de pantă are mai multe explicații posibile. Cea mai simplă este prima de termen: o scadență mai lungă poate include o primă, la fel cum și un depozit pe termen mai lung este, de regulă, remunerat cu o dobândă mai ridicată”, a adăugat Csaba Bálint.
În același timp, IRCC s-a situat în linie cu dobânzile de pe segmentul scurt al pieței monetare, aspect explicat prin faptul că indicatorul este calculat pe baza tranzacțiilor efective realizate în principal pe scadențe scurte.
Inflația explică nivelul ROBOR
Al doilea reper analizat este inflația.
Potrivit lui Csaba Bálint, experiența României și a altor state din regiune arată că dobânzile tind să fie mai ridicate acolo unde și inflația este mai mare.
Analiza BNR indică o relație aproape directă între cele două variabile: o creștere cu un punct procentual a inflației medii este asociată cu o creștere similară a dobânzii interbancare.
„Lichiditatea, stresul financiar sau alți factori pot conta, mai ales pe termen scurt. Dar, dacă ne uităm la niveluri medii pe o perioadă mai lungă, inflația este probabil prima variabilă macroeconomică de la care ar trebui să pornim.
Din această perspectivă, ROBOR a avut un comportament similar cu ratele interbancare din regiune. Pe scurt, datele sunt în linie cu logica economică de bază: acolo unde inflația este mai ridicată, dobânzile tind să fie și ele mai ridicate.”
Totodată, oficialul remarcă faptul că, în perioada analizată, dobânzile au rămas în medie sub nivelul inflației, pe fondul șocurilor de ofertă generate de pandemie, blocajele din lanțurile de aprovizionare, criza energetică și tensiunile geopolitice, inclusiv războiul din Ucraina și conflictele din Orientul Mijlociu.
„O altă observație este că, în medie, dobânzile au fost sub rata inflației. Acest lucru poate fi înțeles în contextul naturii șocurilor inflaționiste din acea perioadă. Nu doar în România, ci în întreaga regiune, inflația a fost alimentată în mare măsură de șocuri de ofertă: pandemia, blocajele din lanțurile de producție, criza energetică și tensiunile geopolitice majore, inclusiv războiul din Ucraina și episoadele de tensiune din Orientul Mijlociu din perioada analizată.
În concluzie, ROBOR poate părea simpatic sau antipatic, prea mare sau prea mic, în funcție de poziția din care este privit. Dar, dacă este analizat prin cele două repere fundamentale discutate aici – cadrul politicii monetare și inflația -, evoluția pare coerentă cu cea a ratelor interbancare comparabile din regiune”, a conchis oficialul BNR.
Cum s-a ajuns aici
Potrivit Consiliului Concurenței, băncile participante la procedura de fixing și-ar fi coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice privind nivelul ROBOR, influențând procesul prin care fiecare instituție trebuia să transmită independent cotațiile utilizate la calcularea indicelui.
Investigația a fost declanșată din oficiu în octombrie 2022.
De cealaltă parte, reprezentanții sistemului bancar au respins concluziile investigației.
Asociația Română a Băncilor a susținut încă din aprilie că nu a existat nicio înțelegere între instituțiile de credit și că piața monetară este strict reglementată și supravegheată de Banca Națională a României.
De asemenea, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat recent asupra riscului unor interpretări eronate privind funcționarea pieței interbancare și a indicelui ROBOR.
Ce amenzi au primit băncile
Valoarea amenzilor aplicate este următoarea:
- Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
- BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
- Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
- Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
- ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
- Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
- Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
- CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
- UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
- Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
- Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.
Te-ar putea interesa și Asociaţia bancherilor reacționează după amenzile din dosarul ROBOR: Clienții sunt instigați prin inducerea de speranțe false
