Pensiile speciale, pe masa CCR miercuri. Ministru: „Este prima sumă care s-ar pierde din componenta de grant. Este un duș rece”
Curtea Constituțională a României (CCR) reia miercuri, 18 februarie, analiza reformei pensiilor de serviciu ale magistraților, un subiect care blochează de aproape trei luni îndeplinirea unuia dintre jaloanele-cheie din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
România a ajuns la finalul lunii noiembrie la termenul-limită pentru îndeplinirea reformei pensiilor magistraților, un jalon-cheie în valoare de 231 milioane de euro, care nu a fost finalizat la timp din cauza blocajelor procedurale. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat atunci că autoritățile române au transmis Comisiei Europene o scrisoare oficială prin care justifică întârzierile și subliniază existența voinței politice pentru implementarea reformei. Ministrul a precizat că, după depunerea documentelor, Comisia Europeană are la dispoziție aproximativ două luni pentru evaluare.
CCR a amânat săptămâna trecută, pe data de 11 februarie, pentru a cincea oară pronunțarea unei decizii privind constituționalitatea legii, iar noua dată stabilită este 18 februarie.
„Prima sumă pierdută din componenta de grant”
Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat marți, 17 februarie, la Digi24, că pierderea acestei sume ar fi primul semnal de avertizare serios privind implementarea reformelor asumate prin PNRR.
„Trebuie să avem acea scrisoare oficială de la Comisia Europeană pe cererea de plată 3, care să facă evaluarea cu privire la ce sumă putem recupera din suspendarea respectivă. Așa cum am declarat și public, cei 231 de milioane (de euro n.r.) aferenți pensiilor speciale, pensiilor magistraților, cel mai probabil îi vom regăsi ca sume pe care nu le vom reobține după suspendarea cererii de plată 3.
Asta va fi prima sumă care va fi pierdută. Comisia, în acest moment, este în evaluarea finală, care poate dura și două săptămâni. Când va veni, cu siguranță, vom avea o indicație cu privire la finalitatea acestui demers. Este prima sumă care s-ar pierde din componenta de grant. Cred că este un avertisment și un duș rece pe care e foarte important să-l luăm foarte, foarte în serios”, a punctat oficialul.
Ce prevede proiectul
Proiectul aflat în analiză la CCR introduce modificări substanțiale în sistemul pensiilor de serviciu ale magistraților.
În primul rând, stabilește că vârsta de pensionare pentru magistrați va fi raportată la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii. Până la 31 decembrie 2026, vârsta minimă de pensionare rămâne 49 de ani.
Vârsta de pensionare va crește treptat, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați. Etapele de eșalonare vor conduce la atingerea vârstei standard din sistemul public, iar după ultima etapă, vârsta de pensionare va fi de 65 de ani.
De asemenea, proiectul introduce o vechime totală în muncă de minimum 35 de ani pentru acordarea pensiei de serviciu. Condiția se aplică asupra vechimii totale, nu doar asupra perioadei lucrate în magistratură, și va fi implementată gradual.
Pensia de serviciu va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții, realizate în ultimele 60 de luni înainte de pensionare. Cuantumul net al pensiei nu poate depăși 70% din venitul net obținut în ultima lună de activitate.
Nu este primul proiect de reformă în acest sector. Prima inițiativă a fost declarată neconstituțională de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a arătat că Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii în termenul legal prevăzut, deși acesta are caracter consultativ, ceea ce a constituit un motiv procedural pentru anularea proiectului.
Câți pensionari speciali sunt în România
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu (pensii speciale) a ajuns, în luna noiembrie 2025, la 11.788 de persoane, în creștere ușoară față de luna precedentă, când erau înregistrați 11.786 beneficiari, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Din total, 7.831 de persoane aveau pensia calculată și din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), restul sumelor fiind acoperite direct de la bugetul de stat.
Cei mai mulți beneficiari de pensii de serviciu provin din rândul magistraților, în baza Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv 5.768, dintre care 2.547 cu pensie din BASS.
În cazul acestora s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.416 lei, din care 7.517 din BASS.
