News Alert PIB-ul României a scăzut în primul trimestru din an. Expert: „Nu suntem în recesiune, dar am intrat într-o zonă periculoasă"
Economia României a început anul 2026 cu o contracție de 1,2% față de primul trimestru din 2025, potrivit datelor provizorii publicate vineri, 5 iunie, de Institutul Național de Statistică (INS). Produsul Intern Brut (PIB) a fost estimat la 403,9 miliarde de lei în termeni nominali, iar principalele frâne pentru economie au venit din consumul populației, comerț, transporturi și sectorul IT&C.
Datele arată că valoarea adăugată brută totală a economiei a scăzut cu 1,2%, în timp ce impozitele nete pe produs au înregistrat o diminuare de 0,6%, fără contribuție la creșterea economică.
În schimb, datele arată că PIB-ul din primul trimestru al anului nu s-a modificat față de ultimul trimestru din 2025.
Consultantul economic Adrian Negrescu atrage atenția că România nu se află, din punct de vedere tehnic, în recesiune, însă traversează o perioadă dificilă caracterizată de stagnare economică și inflație ridicată.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
GHID Baterii pentru prosumatori, cu bani de la stat. Finanțare de până la 15.000 de lei. Cine poate beneficia și care sunt condițiile
„Datele de la INS vin să confirme ceea ce anticipam deja, că economia s-a descurcat mult mai bine decât estimările catastrofale ale politicienilor. Mai simplu spus, din punct de vedere tehnic, România nu se află în recesiune. Cu toate acestea, motivele de bucurie sunt limitate”, a declarat Adrian Negrescu pentru DigiEconomic.
Comerțul, transporturile și industria au tras economia în jos
Cea mai mare influență negativă asupra PIB a venit din sectorul care include comerțul, transporturile, depozitarea, hotelurile și restaurantele. Acesta are o pondere de 22,5% în economie și a înregistrat o scădere a activității de 3,1%, contribuind cu minus 0,8 puncte procentuale la evoluția PIB.
Și sectorul informațiilor și comunicațiilor, unul dintre motoarele economiei în ultimii ani, a înregistrat un recul de 4,1%, cu o contribuție negativă de 0,3 puncte procentuale la PIB.
Industria, care reprezintă 15,8% din economia națională, a consemnat o scădere a volumului de activitate de 1,2%, contribuind negativ cu 0,2 puncte procentuale. De asemenea, activitățile profesionale, științifice și tehnice, administrația publică și sectorul imobiliar au avut contribuții negative la dinamica economică.
În opinia lui Adrian Negrescu, aceste evoluții reflectă atât probleme interne, cât și contextul economic extern.
„Sectorul industrial continuă să sufere din cauza costurilor mari cu utilitățile și a reducerii comenzilor venite din vestul Europei. Problemele economice din Germania, principalul nostru partener comercial, s-au transmis direct în fabricile din România. Investițiile private au intrat și ele într-o fază de așteptare prelungită din cauza incertitudinilor fiscale și a modificărilor legislative frecvente”, a explicat consultantul economic.
Construcțiile au rămas principalul motor de creștere, consumul populației s-a redus
În contrast cu majoritatea sectoarelor economice, construcțiile au continuat să susțină economia. Volumul activității din acest sector a crescut cu 7,9% comparativ cu primul trimestru din 2025, contribuind cu 0,4 puncte procentuale la evoluția PIB.
O contribuție pozitivă a venit și din activitățile culturale, recreative și alte servicii, care au adăugat 0,3 puncte procentuale la creșterea economică.
Din perspectiva utilizării PIB, principalul factor care a tras economia în jos a fost consumul populației. Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor s-au redus cu 1,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, având o contribuție negativă de 1,2 puncte procentuale la evoluția PIB.
Și consumul individual al administrației publice a înregistrat o scădere de 1,2%, contribuind negativ cu 0,1 puncte procentuale.
În schimb, investițiile au continuat să susțină activitatea economică. Formarea brută de capital fix a crescut cu 4,7%, aducând o contribuție pozitivă de 0,9 puncte procentuale la PIB.
Datele INS arată că investițiile rămân unul dintre puținele motoare de creștere economică. Formarea brută de capital fix a reprezentat aproape 20% din PIB și a înregistrat un avans anual de 4,7%.
Totodată, exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 1,9%, iar importurile cu 1,2%, ceea ce a făcut ca exportul net să aibă o contribuție pozitivă, de 0,2 puncte procentuale, la dinamica PIB.
„România se confruntă cu riscul stagflației”
Potrivit consultantului economic, combinația dintre lipsa creșterii economice și menținerea inflației la niveluri ridicate reprezintă principalul risc pentru economia românească.
„Statistica indică faptul că ne-am blocat într-o zonă macroeconomică extrem de complicată și periculoasă, cunoscută sub numele de stagflație. Acest fenomen combină absența creșterii economice reale cu o inflație persistentă. Situația pune o presiune uriașă pe bugetele familiilor și pe planurile de afaceri ale companiilor din întreaga țară”, a declarat Negrescu.
El avertizează că efectele inflației continuă să fie resimțite atât de populație, cât și de companii.
„Inflația acționează ca o taxă nevăzută care erodează zilnic veniturile cetățenilor. Românii pleacă din magazine cu mai puține produse, deși cheltuiesc aceleași sume de bani. Această scădere a volumului de vânzări se transpune imediat în pierderi și blocaje pentru comercianți”, a explicat consultantul.
Potrivit acestuia, firmele mici și mijlocii sunt cele mai afectate de contextul actual.
„Ele se confruntă cu costuri de producție și salarii din ce în ce mai mari, dar nu mai pot mări prețurile finale fără riscul de a-și pierde complet clienții. Acest cerc vicios alimentează starea de amorțeală economică și întârzie relansarea pieței”, a spus Adrian Negrescu.
PIB de peste 403 miliarde de lei în primul trimestru
Datele INS arată că Produsul Intern Brut al României a fost estimat la 403,9 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2026, în prețuri curente. Comparativ cu perioada similară de anul trecut, economia a înregistrat o contracție de 1,2%. Față de T4 din 2025, PIB-ul a rămas neschimbat.
În acest context, Adrian Negrescu consideră că redresarea economiei va depinde de măsurile adoptate de viitorul Executiv.
„Ieșirea din această zonă de umbră economică va necesita politici guvernamentale extrem de fine și bine calibrate în lunile următoare. Noul guvern va trebui să găsească un echilibru fragil pentru a stimula producția internă și investițiile majore fără a reaprinde focul inflației. Până când aceste reforme structurale vor da roade vizibile, realitatea de pe teren rămâne una de așteptare tensionată, în care economia stagnează, iar prețurile refuză să scadă”, a concluzionat consultantul economic.
Te-ar putea interesa și Eugen Tomac, desemnat în funcția de premier. România trebuie să gestioneze deficitul, inflația și absorbția fondurilor europene
