Analiză PNRR, între autostrăzi finalizate și proiecte abandonate. Ce lecții trebuie să învețe România
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a produs rezultate importante în infrastructură, dar a pierdut proiecte și obiective strategice în urma renegocierilor cu Comisia Europeană, iar execuția unor componente, precum digitalizarea, rămâne redusă. IMM România susține că principala lecție pentru viitoarele programe europene este necesitatea unei programări mai realiste, concentrate pe câteva obiective majore și adaptate nevoilor economiei.
Președintele IMM România, Florin Jianu, susține că experiența PNRR ar trebui să determine statul să schimbe modul în care sunt proiectate și gestionate fondurile europene.
„Lecția principală pe care am învățat-o sau pe care statul ar trebui să o învețe este că, dacă programăm fondurile europene neținând cont de nevoile reale ale economiei, de o capacitate de coordonare susținută, de o programare realistă pe câteva obiective majore și nu încercăm să facem de toate pentru toți, vom avea iarăși un program eșuat, așa cum se arată a fi PNRR”, a declarat Jianu marți, 18 august.
Analiza realizată de IMM România vine la mai puțin de două săptămâni înainte de termenul final pentru implementarea PNRR, stabilit pentru 31 august, în condițiile în care România și Comisia Europeană negociază ultimele ajustări ale portofoliului de proiecte.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Statul sprijină extinderea rețelei fotovoltaice. Se alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea unităților de producere și stocare
Autostrăzile au pierdut peste 40% din kilometrajul inițial
Una dintre cele mai vizibile modificări a fost în infrastructura rutieră.
Potrivit analizei IMM România, PNRR prevedea inițial 429 de kilometri de autostradă nouă, pe patru coridoare: A7 Moldova, A8 Unirii, A3 Transilvania și A1 Lugoj-Deva.
În urma renegocierii din 2025, două dintre coridoare, A8 și A3, au fost eliminate integral din finanțarea PNRR, iar obiectivul total a fost redus cu peste 40%.
În final, potrivit analizei patronale, PNRR ar urma să contribuie la realizarea a aproximativ 257 de kilometri de autostradă.
IMM România consideră totuși că acesta reprezintă unul dintre rezultatele importante ale programului, într-un domeniu în care finanțarea exclusiv din fonduri naționale este dificil de susținut.
Și infrastructura feroviară a fost redusă
O situație similară, dar printr-un alt mecanism, s-a înregistrat în cazul infrastructurii feroviare.
Reducerea obiectivelor nu a presupus eliminarea unui întreg coridor, ci a unor loturi din proiecte mai ample.
Coridorul Cluj-Napoca-Oradea a fost păstrat, însă țintele de finalizare pentru ultimele loturi au fost renegociate. În cazul coridorului Caransebeș-Timișoara-Arad, a rămas în program doar o parte din traseul inițial.
Per total, obiectivul feroviar analizat de IMM România a fost redus de la aproximativ 328 de kilometri la 220 de kilometri.
Organizația apreciază însă că modernizarea celor 220 de kilometri de cale ferată reprezintă un rezultat pozitiv, mai ales pentru dezvoltarea unei alternative la transportul rutier.
Energia a pierdut proiecte strategice
Sectorul energetic a fost afectat mai ales prin eliminarea unor proiecte întregi.
Printre acestea se află componenta pentru producția de baterii, în valoare de 150 de milioane de euro, care a fost eliminată din PNRR.
A fost afectată și componenta privind hidrogenul verde, precum și cea referitoare la fabricarea panourilor fotovoltaice.
IMM România consideră că renunțarea la aceste proiecte limitează șansa României de a dezvolta capacități proprii în domeniul stocării energiei și un lanț valoric național pentru energia regenerabilă.
Digitalizarea, cu o execuție de sub 22%
O altă problemă identificată de IMM România este nivelul redus de execuție al componentei de transformare digitală.
Componenta C7 cuprinde 20 de măsuri, gestionate de mai multe instituții publice. Printre proiectele importante se numără cloud-ul guvernamental, digitalizarea serviciilor de sănătate, identitatea electronică și securitatea cibernetică.
Potrivit analizei, execuția financiară globală a acestei componente rămâne sub 22% din buget.
IMM România observă că proiectele mari și strategice au avut, în general, o execuție mai lentă decât proiectele de dimensiuni mai mici.
O altă nemulțumire a organizației patronale privește sprijinul direct pentru întreprinderile mici și mijlocii.
IMM România susține că a propus, încă din etapa de elaborare a PNRR, alocarea a 5,1 miliarde de euro pentru IMM-uri.
În forma finală a planului, pentru mediul de afaceri au fost prevăzute aproximativ 1,3 miliarde de euro.
Organizația mai spune că a propus acordarea unor vouchere de 5.000 de euro pentru 100.000 de IMM-uri, propunere care nu a fost preluată în forma respectivă.
În schimb, printre programele propuse pentru antreprenoriat și inovare s-au numărat Romania Tech Nation, destinat susținerii start-up-urilor digitale, și Equity, pentru facilitarea accesului la capital al IMM-urilor inovatoare, start-up-urilor și companiilor aflate în etapa de extindere.
Implementarea schemei de digitalizare a IMM-urilor, prin granturi cuprinse între 20.000 și 100.000 de euro, a fost însă dificilă, potrivit analizei.
Ce rămâne după PNRR
Bilanțul prezentat de IMM România este, astfel, unul mixt.
Pe de o parte, PNRR a contribuit la 257 de kilometri de autostradă și 220 de kilometri de cale ferată, investiții cu impact pe termen lung asupra infrastructurii.
Pe de altă parte, România a renunțat la proiecte importante în energie, a redus obiectivele de infrastructură și nu a reușit să transforme într-o măsură suficient de mare fondurile disponibile în investiții pentru mediul privat.
Astfel, reprezentantul IMM România susține că problema nu este doar ce s-a realizat prin PNRR, ci cum vor fi concepute următoarele programe de finanțare europeană.
Te-ar putea interesa și România a depus Cererea de plată nr. 5 din PNRR, de 2,84 miliarde de euro. Oficial: „Este penultima cerere de plată din PNRR”
