Prima reacție oficială a BNR după amenzile din dosarul ROBOR: Indicele nu a crescut din cauza băncilor. Instituția cere clarificări
Banca Națională a României a avut joi, 11 iunie, prima reacție oficială după amenzile record aplicate de Consiliul Concurenței celor 10 bănci participante la stabilirea indicelui ROBOR, avertizând că decizia autorității de concurență trebuie explicată suplimentar pentru a evita „confuzii, așteptări nerealiste sau acuzații nefondate cu efecte asupra stabilității financiare”.
Reacția vine după ce Consiliul Concurenței a sancționat recent instituțiile de credit pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de fixing, prin schimburi de informații considerate confidențiale și strategice privind nivelul ROBOR. Băncile au anunțat deja că vor contesta în instanță decizia.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Cum afectează războaiele economia. De ce cresc prețurile, inflația și incertitudinea în perioade de conflict
Cele 10 bănci participante la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam, OTP Bank România, Raiffeisen Bank şi Unicredit Bank.
„Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare”, a transmis Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României.
BNR: Investigația nu vizează banca centrală
Potrivit reprezentantului BNR, investigația nu privește în niciun fel banca centrală, în calitatea sa de administrator al sistemului de tranzacționare și de autoritate care stabilește normele și regulamentele de funcționare ale pieței monetare.
„În primul rând, trebuie spus că investigația nu se referă în niciun aspect la Banca Națională a României ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare. Cel puțin așa precizează comunicatul Consiliului Concurenței: ‘decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar’. Dar, chiar dacă nu este vizată BNR, o serie de aspecte importante din perspectiva funcției BNR trebuie clarificate, mai ales că în informațiile publice care au precedat atât decizia cât și în comentariile ulterioare au apărut o serie de afirmații neclare și s-au ridicat întrebări legate de investigație”, arată purtătorul de cuvânt.
În reacția transmisă public, BNR solicită Consiliului Concurenței să clarifice mai multe aspecte ale deciziei, inclusiv modul în care au fost încălcate prevederile Legii concurenței și ale legislației europene.
ROBOR nu a crescut din cauza băncilor, spune BNR
Banca Națională respinge și ideea că majorarea ROBOR din perioada 2021-2023 ar fi fost cauzată de comportamentul băncilor.
Potrivit instituției, creșterea indicelui a fost determinată de contextul economic internațional, marcat de inflație ridicată și de majorarea ratelor de dobândă la nivel global.
„De asemenea clarificări este nevoie în continuare pentru a nu lăsa ca neclarități să genereze atât controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare, importante atât pentru persoanele fizice cât și din perspectiva economiei ca atare, prin acuze dincolo de realitatea situației. De exemplu, președintele Consiliului Concurenței, dl. Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia Consiliului (neconfirmată de instanțe) consideră că (eventuala) diferență luată în discuție în ceea ce privește cotația ROBOR este de fracțiuni de procent față de un nivel presupus corect. Cu toate acestea, în diverse intervenții și comentarii din spațiul public, deja și în anumite inițiative legislative se vorbește de diferențe de procente, cu așa zisa motivație că ROBOR ar fi crescut prea mult, prea brusc de la 1,25% la 8,1% în doi ani.
BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât și recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale.”
BNR mai arată că declarațiile potrivit cărora băncile ar fi făcut schimb de informații considerate strategice și confidențiale trebuie explicate mai detaliat, în condițiile în care transparența și schimbul de informații sunt elemente esențiale pentru funcționarea pieței monetare.
„Dacă, așa cum susține comunicatul Consiliului din 7.06.2026, regulamentul și normele care se aplică la nivelul pieței monetare și procedurii de fixing sunt corecte, iar băncile au respectat aceste prevederi, este nevoie să se arate care sunt aspectele încălcate în Legea Concurenței și legislația internațională, maniera în care au fost nerespectate, cum s-au manifestat și dacă aceste prevederi nu intră până la urmă în conflict cu normele și regulamentele în funcțiune. Altfel, se subînțelege că regulamentul și normele conțin prevederi în contradicție cu legile respective și deci declarația legată de corectitudinea regulamentelor e de neînțeles.
Conform declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, ‘nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR’. Dacă ar fi fost vorba de așa ceva, aceste situații ar fi fost ușor de înțeles de oricine. Dar argumente legate de ‘schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț’ sau de ‘transparența prea mare’ a tranzacțiilor, sunt cel puțin contradictorii fără alte explicații cu declarația citată inițial. Ar reieși în mod paradoxal că prea multă informație și prea multă transparență sunt considerate elemente care determină un comportament anticoncurențial. Or este cunoscut faptul că tocmai nivelul scăzut de informații și lipsa de transparență sunt considerate elemente care alterează climatul concurențial.
În legătură cu ‘fracțiunile de procent’ evocate de conducerea Consiliului și considerate suspecte în calculul ROBOR ca fiind determinate de comportamente neconcurențiale care au dus indicele la niveluri mai înalte, trebuie clarificat cum s-a făcut această apreciere și care ar fi nivelul ROBOR presupus a fi corect, față de cel publicat? De ce această judecată nu s-ar aplica și pentru scăderea ROBOR – consistentă și îndelungată în anumiți ani în perioada investigată?”, se mai precizează.
Pe această judecată, continuă BNR, „se poate aprecia că în anumite perioade nivelul ROBOR publicat a fost prea mic față de cel considerat corect”.
„Această clarificare este cu atât mai necesară cu cât se acceptă faptul evidențiat prin nivelul cotațiilor, că evoluțiile indicelui se înscriu de regulă în intervalul de plus/minus un procent în jurul dobânzii de politică monetară. Chiar daca legislația permite Consiliului să evite asemenea evaluări, gravitatea deciziilor luate și comunicate cere ca opinia publică să aibă parte de aceste clarificări suplimentare.”
„Băncile au sărit calul” a fost un instrument de politică monetară
Instituția a făcut referire și la declarația guvernatorului Mugur Isărescu din august 2022, când acesta afirma că „băncile au sărit calul în privința ROBOR”.
Potrivit BNR, acea declarație nu reprezenta dovada unor suspiciuni privind manipularea pieței, ci un instrument legitim de comunicare și influențare a pieței monetare, utilizat de băncile centrale în cadrul politicii monetare.
„Banca Națională a României a susținut demersul Consiliului Concurenței punând la dispoziție documentele solicitate și explicând pe larg rolul și implicarea Direcției Operațiuni de Piață în administrarea și buna funcționare a pieței monetare (și valutare, acestea fiind strâns legate) în procesul de stabilire al ROBOR (și al cursului valutar). Monitorizarea pieței monetare și valutare și publicarea nivelurilor de referință ale cursurilor valutare și ale ROBOR/ROBID sunt în atribuțiile acestei direcții.
De asemenea, s-a explicat rolul Direcției Supraveghere și modul de intervenție al acesteia, dacă variațiile ROBOR sunt mai mari de plus/minus un punct procentual față de dobânda de politică monetară pentru o perioadă mai consistentă de timp – ceea ce ar indica o disfuncție la nivelul managementului lichidității în bănci și deci posibile probleme prudențiale. Abaterile de scurtă durată, care fac parte din fluctuațiile pieței, sunt de regulă corectate prin alte instrumente cum sunt cele verbale - care și ele fac parte din inventarul intervenționist de politică monetară (moral suasion) - așa cum s-a întâmplat cu mult prea invocata declarație a Guvernatorului BNR din data de 9 august 2022, ‘băncile au sărit calul în privința ROBOR’. Aceste clarificări ar trebui să nu mai lase loc speculațiilor că declarația ar fi o dovadă a suspiciunilor BNR în privința pieței monetare! A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult!”
Te-ar putea interesa și Economist, după amenda de 710 mil. euro aplicată băncilor pentru manipularea ROBOR: Nota de plată va fi transferată clienților
Totodată, BNR susține că a colaborat cu inspectorii de concurență pe parcursul investigației, punând la dispoziție documentele solicitate și oferind explicații privind funcționarea pieței monetare și a mecanismului de stabilire a ROBOR.
Decizia poate avea efecte asupra stabilității financiare
În final, banca centrală avertizează că deciziile Consiliului Concurenței pot avea implicații importante asupra stabilității financiare și asupra apetitului pentru creditare.
„Deciziile Consiliului Concurenței sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare, cu consecințe numeroase. Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse - după cum va fi cazul - ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită!”
Te-ar putea interesa și Scandalul ROBOR: Consumatorii, sfătuiți să nu ia decizii sub presiunea emoțiilor. Ce trebuie să știe clienții băncilor amendate
