Primul județ din România care elimină complet „păcănelele”. Toate localitățile au decis interzicerea sălilor cu slot-machine
Județul Iași devine primul din România în care toate administrațiile locale au adoptat hotărâri pentru eliminarea sălilor de jocuri de noroc cu aparate de tip slot-machine, în urma unei campanii civice desfășurate în ultimele luni și a noilor atribuții acordate primăriilor prin Ordonanța de Urgență nr. 7/2026.
Ultima localitate care a adoptat o astfel de decizie a fost municipiul Pașcani, ceea ce înseamnă că toate cele 98 de unități administrativ-teritoriale din județ au decis fie interzicerea completă a „păcănelelor”, fie eliminarea lor pe măsură ce expiră autorizațiile de funcționare.
Anunțul a fost făcut de către un grup de inițiativă civică, care susține că rezultatul este consecința unei mobilizări fără precedent a comunității, a organizațiilor civice, autorităților locale și instituțiilor religioase.
Demersul a fost posibil după intrarea în vigoare a OUG nr. 7/2026, act normativ care oferă consiliilor locale dreptul de a decide dacă autorizează funcționarea sălilor de jocuri de noroc sau dacă le interzic complet pe raza localității.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Prețurile carburanților se stabilizează după ieftinirea din weekend. Unde se găsesc cele mai mici prețuri din țară
Noua legislație permite administrațiilor locale și o variantă intermediară, respectiv limitarea activității doar în anumite zone stabilite prin hotărâre de consiliu local.
Municipiul Iași a deschis seria interdicțiilor
Prima localitate din județ care a adoptat o astfel de măsură a fost comuna Miroslava.
Ulterior, pe 27 aprilie, Consiliul Local Iași a aprobat în unanimitate proiectul „Fără păcănele”, care prevede eliminarea etapizată a sălilor de jocuri de noroc pe măsură ce expiră autorizațiile existente.
Potrivit datelor Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, ultimele licențe aflate în prezent în vigoare expiră la sfârșitul lunii februarie 2027.
În municipiul Iași mai funcționează în prezent 773 de aparate slot-machine, dintr-un total de peste 105.800 de mijloace de joc autorizate la nivel național.
Dezbateri aprinse în anumite localități
Nu toate deciziile au fost adoptate fără controverse.
În comuna Ciurea, ședința Consiliului Local a fost marcată de dispute între susținătorii interzicerii jocurilor de noroc și reprezentanții industriei.
Argumentele favorabile interdicției au vizat protejarea minorilor și reducerea efectelor sociale generate de dependența de jocuri de noroc, în timp ce operatorii au invocat faptul că activitatea este legală și autorizată de stat.
În cadrul dezbaterilor au fost discutate inclusiv impactul asupra locurilor de muncă, riscul mutării activităților în zona ilegală și diminuarea controlului autorităților asupra fenomenului.
În cele din urmă, și Consiliul Local Ciurea a votat pentru interzicerea activităților.
Situația a fost similară și în municipiul Pașcani, unde administrația locală a analizat inițial varianta relocării sălilor către periferia orașului. În urma presiunii publice, autoritățile au renunțat la această soluție și au decis interzicerea completă a activității.
Peste 7.400 de semnături pentru eliminarea sălilor de jocuri
Grupul de inițiativă civică afirmă că unul dintre elementele decisive a fost petiția lansată împreună cu Comunitatea Declic.
Documentul a adunat peste 7.400 de semnături din județul Iași și a fost prezentat autorităților locale în timpul procesului de consultare.
Potrivit inițiatorilor, mobilizarea publică a contribuit la schimbarea poziției unor administrații locale și a demonstrat că interesul comunității pentru limitarea fenomenului este mai puternic decât argumentele economice invocate de operatorii din industrie.
Reprezentanții grupului civic susțin că vor urmări în continuare eventualele contestații în instanță și orice încercare de anulare a hotărârilor adoptate.
Vezi și Un sector din București face primul pas și interzice sălile de jocuri de noroc
Tendința se extinde în tot mai multe orașe din România
Iașul nu este un caz izolat. După modificările legislative care au transferat mai multe competențe către administrațiile locale, tot mai multe primării au început să limiteze sau să elimine activitatea sălilor de jocuri de noroc.
La Sfântu Gheorghe, Consiliul Local a decis mutarea tuturor sălilor de jocuri de noroc, agențiilor de pariuri și cazinourilor exclusiv în zona industrială a orașului. Regulamentul introduce și o taxă anuală de 2.000 de lei pe metru pătrat, interzice publicitatea pentru jocurile de noroc și obligă operatorii să opacizeze complet geamurile spațiilor.
O măsură similară a fost adoptată și la Miercurea-Ciuc, unde sălile vor putea funcționa doar în zona industrială, iar operatorii vor plăti o taxă minimă anuală de 50.000 de lei pentru fiecare spațiu autorizat. Regulamentul elimină și posibilitatea funcționării non-stop și impune supraveghere video permanentă și servicii de pază.
În paralel, administrațiile din Slatina, Brăila, Râșnov, Ploiești, Bacău, Târgoviște și Sectorul 6 al Capitalei au anunțat sau au adoptat măsuri similare, fie prin interzicerea totală a sălilor, fie prin eliminarea acestora din cartierele rezidențiale și din apropierea școlilor.
Valul de măsuri adoptate în ultimele luni marchează o schimbare importantă în modul în care este reglementată industria jocurilor de noroc.
Dacă până recent controlul era exercitat aproape exclusiv prin licențele emise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, noul cadru legislativ permite consiliilor locale să decidă unde pot funcționa operatorii, să stabilească taxe suplimentare și chiar să elimine complet activitatea de pe raza localității.
