Foto Proiectele PNRR, la raport: Guvernul mizează pe cele 10 mld. euro. Expert: Energia electrică produsă local poate reduce facturile
Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni, 27 aprilie, că România se află într-o etapă decisivă pentru atragerea a 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sumă care trebuie securizată până în luna august. Aceste fonduri reprezintă o treime din totalul investițiilor publice naționale și sunt esențiale pentru finalizarea unor proiecte majore, precum Autostrada Moldovei, electrificarea căilor ferate și modernizarea spitalelor.
Conform șefului Executivului, încasarea banilor depinde de îndeplinirea a zeci de jaloane, dintre care nouă sunt considerate critice, având o valoare cumulată de peste 7 miliarde de euro.
„Îi primim dacă îndeplinim jaloanele sau îi pierdem dacă nu le atingem”, a subliniat prim-ministrul, definind votarea pachetului legislativ aferent drept un „test de responsabilitate pentru clasa politică”.
Printre cele mai sensibile puncte de pe agenda guvernamentală se numără reforma pieței de energie electrică și decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire.
Jalonul 119a prevede scoaterea din operare a capacităților pe bază de cărbune și stimularea investițiilor private în regenerabile, în timp ce Jalonul 128 vizează diversificarea mixului energetic și facilitarea activității prosumatorilor.
Neîndeplinirea fiecăruia dintre aceste două obiective specifice atrage o penalizare de 771 milioane de euro, presiunea fiind majoră asupra Ministerului Energiei pentru a prezenta variantele finale ale actelor normative.
Ce spun experții
Ciprian Cherciu, expert în energie, a analizat la Digi24 capacitatea României de a atinge aceste obiective fără a pierde finanțarea europeană. Acesta susține că „reforma cărbunelui cu siguranță poate fi făcută” și că noile directive trebuie privite ca un instrument de reducere a costurilor, nu ca un obstacol.
În viziunea expertului, accentul trebuie pus pe stimularea sectorului privat, care include atât companiile, cât și persoanele fizice.
Cherciu a atras atenția asupra blocajelor administrative, menționând că „programul Casa Verde a fost oprit complet de anul trecut, cu toate că sunt fonduri europene acolo”, situație care contravine nevoii de accelerare a investițiilor în surse regenerabile.
În ceea ce privește decarbonizarea sistemelor de încălzire, expertul consideră că soluțiile tehnice actuale permit o tranziție rapidă, dacă există cadrul legal adecvat.
Ciprian Cherciu a precizat că „construcțiile noi nu trebuie să mai folosească ca sursă principală de încălzire gazul”, argumentând că pompele de căldură au devenit mai accesibile financiar decât dezvoltarea unei infrastructuri noi și costisitoare de gaze naturale.
„Pompele de căldură au devenit mai ieftine de instalat decât să facem infrastructură de gaz foarte scumpă”, a punctat acesta, adăugând că energia electrică produsă local poate reduce semnificativ factura finală a cetățenilor.
Riscurile investițiilor în soluții de tranziție
Analiza tehnică evidențiază o discrepanță între planurile de investiții actuale ale unor companii de stat și obiectivele de decarbonizare asumate prin PNRR.
Cherciu a criticat extinderea rețelelor de gaze în localități rurale, proiecte gestionate de Transgaz, considerând că gazul este doar o etapă intermediară care nu mai justifică investiții masive pe termen lung.
„Dacă ne apucăm să punem țevi de gaz... nu facem altceva decât să cheltuim bani din bugetul de stat, pe de o parte, și să pierdem și bani de la Uniunea Europeană pe partea cealaltă”, a explicat expertul. Acesta subliniază că toate obiectivele asumate de România pot fi atinse printr-un „pachet legislativ foarte clar și explicat pe înțelesul cetățenilor”.
Concluzia expertului oferă o perspectivă optimistă asupra cerințelor Comisiei Europene, respingând ideea că jaloanele PNRR ar fi în defavoarea consumatorilor români.
Cheerciu susține că reformele propuse sunt „în favoarea românilor din toate punctele de vedere: și de reducerea costului, și de siguranță, și de reducerea poluării”.
Pentru ca acest potențial să fie realizat și cele 10 miliarde de euro să intre în economie, este necesar ca pachetul de 9 legi prioritare, care include și reforma salarizării unitare (penalizare 771 mil. euro) sau Codul Urbanismului (penalizare 972 mil. euro), să fie adoptat conform calendarului asumat pentru această vară.
Vezi postarea integrală și cele 9 jaloane aici
