Proiectul de buget programează un deficit record până în 2029. Economist: Doar un deziderat ambițios
Proiectul de buget pe 2026 publicat de Ministerul Finanțelor în transparență decizională propune un deficit de 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2026, indicator care va scădea gradual până în 2029, atunci când va reprezenta doar 3,2% din PIB.
Deficitul bugetar continuă să se afla pe agenda publică din România, având în vedere că este cel mai mare din Uniunea Europeană. Soluția găsită de Guvern pentru a echilibra situația financiară a fost introducerea unor reforme fiscale.
Potrivit raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2026 şi proiecţia acesteia pe anii 2027-2029, România își stabilește ca obiectiv, până la sfârșitul orizontului de timp, reintrarea pe o traiectorie de ajustare care să îi permită încadrarea în valoarea de referință stabilită de Tratatul privind funcționarea UE.
„Deficitul bugetar prevazut de proiectul de buget la un nivel de 6,2% poate fi considerat un deziderat ambițios (dar necesar pentru o redresare pe termen mediu) nu numai din perspectiva presiunilor/conflictelor interne – a căror soluționare depinde doar de noi și sper să demonstrăm că avem maturitatea necesară pentru a le soluționa rațional- ci, mai ales, din perspectiva contextului internațional extrem de provocator, cu precădere în ultimele zile/săptămâni.
Războiul din Orientul Mijlociu și volatilitatea generată, preponderent pe piețele de petrol și gaze naturale, dar și alte potențiale conflicte viitoare ori posibila implicare directă a țărilor europene în conflict, sporesc incertitudinea și generează riscuri suplimentare care nu pot fi ignorate”, explică economistul Ovidiu Folcuț.
Datoriile apasă greu pe umerii României
Deși oficialii au contractat o serie de împrumuturi cu dobânzi avantajoase înainte de începerea conflictului din Orientul Mijlociu, situația pe termen lung nu se preconizează în favoarea României.
„În contextul în care dobânzile aferente împrumuturilor din anii anterior cresc în 2026 de la 50,5 mld lei la 60.8 mld lei, respectiv cu aproximativ 0,4% din PIB, chiar dacă România a avut șansa să își asigure o atragere de 4,7 mld de euro de pe piața internațională de capital, la final de februarie, cu doar câteva zile înainte de începerea conflictului cu Iranul, finanțarea serviciului datoriei rămâne o provocare, mai ales din perspectiva dobânzilor care vor trebui plătite.
Dacă la acest aspect adăugăm potențiala provocare inflaționistă generată de creșterea prețurilor internaționale la petrol și gaze, avem deja două elemente externe pe care nu le putem controla, dar care ne pot influența semnificativ”, a precizat Ovidiu Folcuț, pentru DigiEconomic.
Optimism până în 2029
Bugetul pe 2026 a fost construit într-o notă plină de speranță. Promisiunea: investițiile devin motorul economiei românești.
„Dacă privim și partea plină a paharului, una dintre veștile bune este că investițiile vor ajunge la peste 160 mld lei (aproximativ 8% din PIB), în creștere față de 2025, mare parte dintre acestea provenind din fonduri europene/PNNR.
Flexibilitatea oferită ordonatorilor de credit de a realoca bani între capitolele bugetare cu scopul finanțării proiectelor cu finanțare europeană sau pentru evitarea unor blocaje în zona investițiilor este un aspect complementar pozitiv”, subliniază Ovidiu Folcuț.
Realitatea este că România rămâne vulnerabilă în fața șocurilor externe, în pofida celor mai pozitive predicții.
„Pe de o parte, prognoza pentru 2029, chiar dacă nu este foarte îndepărtată, temporal vorbind, în actualul context internațional extrem de volatil, are o anumită doză de relativitate, deoarece nu parcurgem niște vremuri tocmai liniștite în care acuratețea unor astfel de proiecții să fie una de necontestat.
Pe de altă parte, dacă ne dorim, ca țară, să readucem în discuție dezideratul trecerii la moneda euro, într-un viitor rezonabil de timp, atunci trebuie să ne propunem ținte care să ne ajute să reintrăm în așa numitele criterii de la Maastricht, iar această țintă este una convergentă cu criteriul de convergență dedicat deficitului bugetar.
În plus, îndeplinirea respectivelor criterii de convergență, nu trebuie să fie privit ca un scop în sine, ci o înțelegere a faptului că ar reprezenta o expresie certă a însănătoșirii finanțelor noastre publice”, apreciază economistul.
Eficiența măsurilor adoptate de Guvern
Creșterea economică prognozată este de doar 1%, deoarece reformele inițiate de Guvern urmăresc contracararea dezechilibrelor existente, astfel că avansul din 2026 rămâne insignifiant.
„Măsurile fiscale adoptate, cel puțin conform declarațiilor publice ale guvernului, urmăreau, în principal, reducerea deficitului bugetar și, pe cât posibil, menținerea unei creșteri economice, fie ea și subunitară.
Nici în 2026 nu vom putea avea o creștere economică semnificativă, dar mai important decât acel procent de 1%, care poate să pară nesemnificativ este ca această creștere să fie una sănătoasă (bazată pe investiții) și care să creeze premisele unei creșteri mai ridicate în anii următori.
Din nou, această creștere economică este și ea pusă sub semnul întrebării de contextul internațional, deoarece România este profund conectată la economia europeană, iar o eventuală stagnare sau evoluție negativă la nivelul UE, nu are cum să nu ne influențeze negativ și pe noi, dar nu putem decât să sperăm la evoluții favorabile și la un mediu de economic și politic mult mai stabil și predictibil”, conchide Ovidiu Folcuț.
